luni, 26 aprilie 2010
Un strigăt care nu trebuie să rămână mut...
Am văzut ochii copiilor din spitale, bolnavi de cancer sau SIDA ori cu membrele amputate de război...
Am văzut ochii copiilor cerşetori din marile oraşe, ai celor abandonaţi pe stradă...
Am văzut privirile copiilor care mor de foame în Somalia...
Am văzut ochii copiilor încercănaţi de toate suferinţele posibile.
Nici una nu atinge lumina din ei: le striveşte trupurile, le macină sufletele, le opreşte inimile dar, ochii inocenţei, nici moartea nu-i poate închide... Dimpotrivă, în mijlocul tuturor atrocităţilor, lumina din ochii copiilor străluceşte mai tare: mărturia cea mai smerită a Luminii care L-a făcut pe om...
Nici o dictatură n-a reuşit să înlănţuiască lumina din ochii copiilor...
***
Sângele copiilor a deschis porţile gulagului comunist: dar libertatea care a intrat prin ele a adus cu sine o molimă mai nimicitoare decât orice dictatură: PORNOGRAFIA.
Am văzut copilul îmbolnăvit de ea, am văzut ochii copilului lovit de ea, am văzut privirea copilului schilodit de ea: cumplitul ei rânjet schimonosind şi mutilând chipurile lor dintr-odată bătrâne... Am văzut lumina inocenţei stingându-se... Şi flacăra neagră a patimii, mistuind într-o clipă totul şi lăsând în urmă cenuşa unei tristeţi fără leac... Am văzut deodată în ochii lor, după ce au privit o imagine pornografică, foamea care-i face pe oameni să-şi devoreze, înnebuniţi, propriul suflet... Cea mai teribilă lepră: cea care cangrenează inimile în numele iubirii...
Pornografia a ocupat spaţiul public şi, în numele libertăţii de exprimare, al societăţii de consum, al dreptului la informare şi educaţie, al sănătăţii publice etc., l-a transformat într-un abator al inocenţei... O crimă perfectă, fără violenţă şi fără sânge, fără strigăte şi lacrimi. (Acestea vor veni mai târziu, aşa încât să fie acoperite urmele care duc la cauza lor cea mai profundă...)
De 20 de ani copiii sunt jertfiţi, fie prin avort fie prin felul în care sunt crescuţi, pentru confortul şi prosperitatea părinţilor... Iar pregătirea ideologică a genocidului o face PORNOGRAFIA. Aşa cum avortul îi ucide în pântecele mamelor, la fel PORNOGRAFIA le ucide inocenţa înlăuntrul inimilor... Cu acelaşi strigăt mut...
A venit vremea ca acest strigăt să se audă! Şi pentru aceasta trebuie să-i împrumutăm glasul nostru, al complicilor la uciderea lor. Căci singura "civilizaţie" în care ne va integra PORNOGRAFIA nu poate fi decât una apocaliptică...
De 20 de ani e vremea ca părinţii din România să înfrunte public "lumea civilizată" pentru a-şi apăra copiii...
În Numele Celui Care ni i-a dat: HRISTOS!
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 39 - aprilie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu