Se afișează postările cu eticheta PS Andrei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PS Andrei. Afișați toate postările

marți, 9 februarie 2010

Preasfinţitul Andrei pe meleaguri buciumene

Data de 9 ianuarie 2010 a fost o zi binecuvântată pentru mănăstirea „Schimbarea la Faţă” de la Bucium. Noul stareţ al mănăstirii, părintele Cleopa Negru, a fost instalat oficial de către PS Andrei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, alături de un sobor de preoţi. Preasfinţitul Andrei a subliniat în cuvântul său importanţa, dar şi dificultatea demnităţii de stareţ al mănăstirii, fiindcă buna desfăşurare a rânduielilor din aşezământul monahal va depinde de modul în care stareţul îşi chibzuieşte activitatea şi îşi înţelege menirea. Daca până acum, a subliniat Preasfinţia Sa, ispitele au fost multe, de acum încolo acestea vor fi şi mai multe. Lucru menţionat în continuare şi de Părintele Visarion Joantă, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, care timp de aproape un an a asigurat interimatul la conducerea mănăstirii. Sfinţia sa a confirmat practic dificultăţile cu care se confruntă un stareţ, aflându-se de multe ori în situaţii foarte dificile în care a trebuit să ia hotărâri foarte grele. Atât Preasfinţitul Andrei cât şi părintele exarh i-au urat noului stareţ activitate îndelungată şi cu folos, asigurându-l de toată dragostea şi sprijinul prin care îi vor sta la dispoziţie în situaţii dificile, dar nu numai.

După încheierea Sfintei Liturghii, a fost oficiată slujba parastasului de patruzeci de zile spre pomenirea doamnei Elisabeta Şandru, ctitorul principal al mănăstirii. La sfârşit, cei prezenţi au fost în comuniune şi în cadrul agapei oferite în trapeza mănăstirii.

Sărbătoarea nu s-a încheiat pentru credincioşii satului Bucium, care s-au bucurat de prezenţa Preasfinţitului Andrei şi a doua zi, în biserica parohială din localitate. Împreună cu părintele protopop Ioan Ciocan, părintele Cleopa, noul stareţ al mănăstirii noastre, părintele Matei Bilauca, stareţul schitului de la Şinca Nouă, şi credincioşii din sat l-am întâmpinat pe Părintele episcop în faţa bisericii. Slujba a continuat cu Sfânta Liturghie, după care am ascultat cuvântul Preasfinţitului la Duminica de după Botezul Domnului. În final părintele protopop i-a încurajat pe enoriaşii buciumeni, a căror unică biserică este revendicată în instanţă de către câteva persoane de religie greco-catolică, iar Părintele episcop ne-a asigurat că suntem în rugăciunile Preasfinţiei Sale.
Pr. paroh Marius Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 37 - februarie 2010

Vizită pastorală la Pojorta


Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul a fost duminică, 17 ianuarie, într-o vizită pastorală în parohia Pojorta. Întâmpinat cu bucurie de soborul de preoţi şi de credincioşi, Preasfinţitul a oficiat Sfânta Liturghie, la sfârşitul căreia a înmânat preotului paroh Mădălin Sandu distincţia de sachelar, acordată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, pentru realizările pastoral-misionare din ultimii ani.
Biserica din Pojorta a trecut în ultimii ani prin multe lucrări de înfrumuseţare, iar Preasfinţitul a admirat pictura deosebită a acestui lăcaş de cult, realizată în stil bizantin de un pictor sas. În cuvântul său, Părintele episcop i-a apreciat pe pojorţeni şi i-a încurajat să nu se oprească aici, ci să rezolve şi problema lipsei unei case parohiale, foarte importantă pentru ca preotul să poată fi mereu în mijlocul enoriaşilor şi să răspundă nevoilor lor.
Pr. protopop Ioan Ciocan

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 37 - februarie 2010

Concurs pentru copii la Victoria: „Lăsaţi copiii să vină la Mine”


Este 24 ianuarie 2010. Împreună cu trei elevi mă îndrept „pe sub munte”, prin sate, spre oraşul Victoria. Atmosfera, deşi geroasă, este feerică: albul stăpâneşte întreaga suflare. Şi noi ne simţim animaţi de curiozitate, de bucurie şi emoţie. Este prima dată când participăm la concursul „Lăsaţi copiii să vină la Mine”, organizat de părintele paroh Octavian Smădu de la parohia „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Victoria, cu sprijinul Consiliului Local. Concursul se află la a patra ediţie.
Harnici cum suntem, ajungem primii. Părintele ne primeşte cu căldură în biserică şi-l putem urmări cum se străduieşte să finalizeze toate pregătirile, astfel încât totul să fie perfect. După noi sosesc, rând pe rând, profesori şi elevi din Victoria (2 echipaje, Liceul Teoretic), din zona Făgăraşului (Lisa, Sâmbăta de Sus, Ucea de Jos, Bogata etc.), dar, spre surprinderea plăcută, şi din zona Sibiului (Ocna Sibiului, Arpaşul de Jos), biserica umplându-se repede de un zumzetul molcom şi smerit al celor care se aşezau la locul potrivit. Întreaga biserică era plină de copii în costume populare, care mai de care mai deosebite şi mai frumoase, în funcţie de sat şi zonă. Părintelui s-au alăturat şi alţi preoţi din zonă, în frunte cu părintele protopop Ioan Ciocan. A sosit şi Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, sub oblăduirea căruia s-a desfăşurat întâi slujba de seară, apoi concursul propriu-zis.
Profesorii de religie au întregit corul bisericii pe parcursul slujbei şi i-au susţinut pe copii prin rugăciuni pe parcursul întrecerii. Concursul a constat într-un test cu 15 itemi obiectivi (întrebări cu răspuns la alegere), la care elevii s-au străduit să răspundă corect, într-un timp determinat. Copiii au arătat că au venit pregătiţi pentru concurs, dar au fost şi 2 întrebări care unora le-au creat probleme: zilele de post de peste an (erau corecte toate trei variantele, unii copii alegând doar una); perioada Fugii în Egipt, după Întâmpinarea Domnului, care le-a pus probleme de logică şi calcul. Au fost însă şi elevi care au răspuns corect la toate întrebările.
Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, cu răbdare, a discutat cu copiii răspunsurile date de aceştia, i-a premiat cu diplome şi daruri pregătite de organizatori şi i-a binecuvântat la masa care a avut loc după concurs. Masa a fost înviorată de melodiile cântate de întreaga sală, la îndemnul părintelui Octavian Smădu, căruia îi dorim toate cele bune, ocrotirea lui Dumnezeu şi putere să organizeze concursul la multe ediţii viitoare.
Prof. Georgeta Chiriloiu, Şcoala Generală Nr. 2 - Făgăraş

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 37 - februarie 2010

vineri, 7 august 2009

Înălţarea Crucii catedralei făgărăşene

Crucea este simbolul fundamental al locaşului de cult. De la punerea temeliei catedralei din Făgăraş şi până la aşezarea crucii de pe cupolă, ca semn al biruinţei, a fost un drum lung şi anevoios. Înălţarea crucii pe catedrala Ţării Făgăraşului a fost un moment pe care l-am aşteptat zi de zi, cu multă nădejde şi bucurie, pe parcursul anilor ridicării acestui impresionant locaş de cult pentru ortodoxia făgărăşeană. Atunci când crucea este înălţată, înseamnă că jumătate din lucrare este terminată.


DIMENSIUNI ŞI MATERIALE DE EXCEPŢIE. Crucea care veghează acum Făgăraşul este în formă de treflă, în stil ortodox bizantin, şi este constituită din două părţi: una vizibilă, cu o înălţime de 7,50 m, şi una care nu se vede din exterior pentru că rămâne sub acoperiş, cu o dimensiune de 1,50 m. Ea este montată pe o structură de rezistenţă solidă: un stâlp de fier beton, turnat, de 40/20 cm diametru şi un stâlp de fier beton pe exterior, de 70/50 cm. Este ancorată din patru părţi cu patru ancore, simbolizând cele patru puncte cardinale, întreg mapamondul pe care Hristos îl cheamă la mântuire prin jertfa Sa.
Materialul din care este construită crucea e ţeavă de inox îmbrăcată în tablă de inox titanizat, culoarea aurului, şi este fabricat în momentul de faţă doar în două locuri din lume. Conform cercetărilor savanţilor chimişti, aceasta are o durabilitatea calitativă sigură.
Braţul orizontal al crucii are dimensiunea de 4,70 m, lăţimea de 50 cm şi grosimea de 35 cm.
În centru, între braţe, crucea are un cerc ornamental cu săgeţi, ce simbolizează razele soarelui, căci Hristos Domnul este pentru noi „Răsăritul Cel de Sus”.
Crucea a fost făcută, cu materialul adus din străinătate, la Mapason Braşov. A costat 10 000 de euro, fiind donată de domnul Dorel Piticaş, patronul firmei Blach Dom. A fost transportată de la Braşov cu o platformă însoţită de un echipaj de poliţie, având nevoie de aprobări speciale pentru gabarit depăşit.

ZI DE ÎNĂLŢARE. Ziua cea mare a înălţării crucii pe catedrala Făgăraşului a fost vineri, 17 iulie, când Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, alături de Părintele Ilarion Urs, stareţul Mănăstirii Brâncoveanu, şi un sobor de preoţi, a fost în mijlocul nostru pentru a o sfinţi. Au mai fost prezenţi atât donatorul Dorel Piticaş, cât şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, în frunte cu domnul primar Sorin Mănduc.
Procedura înălţării a fost una destul de complicată, în acest sens fiind nevoie de o macara adusă special pentru acest lucru. Fiind o lucrare de biruinţă a credinţei noastre strămoşeşti, nu se putea să nu avem şi ispite. Din cauza unei pene de curent am fost nevoiţi chiar să o dăm jos o dată, apoi a intrat foarte greu în stâlpul de rezistenţă, însă până seara la Vecernie a fost înălţată şi ancorată.
Lucrarea însă nu se termină aici. Urmează încă 4 cruci pe turnurile mici, cu o dimensiune de 2,5 m (cam a treia parte din crucea mare) şi alte 8 cruci pe cupole (cu dimensiunea de 1 m), dar şi îmbrăcarea tuturor cupolelor în tablă de inox titanizat. Fiind o lucrare costisitoare, nădăjduim ca Dumnezeu să deschidă şi inima altor oameni darnici, pentru a vedea catedrala în toată strălucirea şi măreţia ei.
Pr. Protopop Ioan Ciocan

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 31 - august 2009

joi, 16 iulie 2009

Un nou aşezământ monahal: Şinca Nouă

În curând, în pădurile de la Şinca Nouă se va auzi din nou glas de rugăciune. Pe locul unei vechi vetre monahale se ridică o nouă mănăstire, cu sprijinul localnicilor inimoşi. Sihăstria unde au fost începute lucrările a fost vizitată duminică, 5 iulie, de către Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul.

Şinca Nouă a avut mai multe aşezăminte monahale. Chiar localnicii, când au fugit din Şinca Veche, pentru că nu doreau să accepte trecerea forţată la greco-catolicism, şi au înfiinţat localitatea Şinca Nouă, au găsit mângâiere duhovnicească la unul dintre ele. De aceea, parcă au păstrat adânc în sufletele lor dorul de mănăstire. Iată că, după veacuri de aşteptare, visul le este împlinit: la şapte kilometri de sat, pe locul unui alt vechi aşezământ dispărut în urma prigoanei pusă în aplicare de generalul Buccow, au fost descoperite de curând ruinele unei biserici de piatră, împodobită cu pictură în frescă. În acest loc, unde slujirea a fost întreruptă de atâta vreme, se ridică astăzi schitul cu hramul „Duminica Sfinţilor Români“. Stareţul aşezământului este Părintele Matei Bilauca, care va sluji aici împreună cu obştea de călugări ce a vieţuit până nu demult la Şinca Veche.
Locul unde se ridică clădirea care va adăposti câteva chilii şi un paraclis a fost vizitat în după-amiaza zilei de duminică, 5 iulie, de către Preasfinţitul Andrei, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Drumul de munte, anevoios şi îngust, le-a amintit vizitatorilor de Muntele Athos şi de alte sihăstrii greu accesibile. Frumuseţea răcoroasă a pădurii ne-a mai estompat din emoţiile călătoriei, pentru care ar fi fost mai potrivit un tractor (cu care se parcurge în mod obişnuit distanţa până la mănăstire) sau o maşină de teren. Liniştea şi frumuseţea locului, nu degeaba ales în vechime pentru mănăstire, ne-au şters însă cu totul din inimă îngrijorările. Aflate în binecuvântata pauză duminicală, lucrările ne-au făcut să apreciem binecuvântarea locului, dar şi să înmulţim rugăciunea pentru cei care s-au implicat în reînvierea vetrei monahale, pentru că munca se vesteşte a fi lungă şi anevoioasă. Ceea ce pare însă greu pentru oameni, se plineşte uşor cu ajutorul Domnului şi cu iubirea omului, de care au dat dovadă din plin sătenii din Şinca Nouă, în frunte cu primarul lor, Dumitru Flucuş, şi părintele paroh Sorin Suciu.
Dacă doriţi să vă faceţi parte a ctitoriei acestui nou (şi vechi în acelaşi timp) aşezământ monahal, puteţi face acest lucru contribuind, din puţinul fiecăruia, la ridicarea lui. Contul care vă stă la dispoziţie este deschis la Banca Românească, sucursala Făgăraş:
Schitul "Duminica Tuturor Sfinţilor"
RO 79 BRMA 0082 0292 1630 0000

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 30 - iulie 2009

miercuri, 10 iunie 2009

Binecuvântări arhiereşti pe meleagurile boholţene

Sărbătorirea hramului la mănăstirea Făget-Boholţ. În Duminica premergătoare praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, credincioşii din Ţara Făgăraşului au participat cu bucurie la sărbătorirea anticipată a hramului Paraclisului Mănăstirii Făget-Boholţ. Prea Sfinţitul Andrei Făgărăşeanul a săvârşit aici Sf. Liturghie alături de un sobor de preoţi din zona Făgăraşului, dar şi de câţiva preoţi slujitori sosiţi de la Mănăstirea Putna.
În cuvântul de învăţătură pe care l-a rostit, PS Andrei a subliniat în mod deosebit faptul că, pornind de la exemplul de credinţă al Sfinţilor Împăraţi întocmai cu apostolii, Constantin şi Elena, trebuie să ne străduim şi noi să îi plăcem în primul rând lui Dumnezeu - şi nu oamenilor. Din păcate însă, omul zilelor noastre se trudeşte toată viaţa sa, din răsputeri, să dobândească iadul - şi nu raiul, alergând după slava omenească în loc să o caute pe cea dumnezeiască.
Vecernie arhierească în satul Boholţ. După participarea la agapa frăţească, PS Andrei a vizitat satul Boholţ, însoţit de Părintele exarh Visarion Joantă, care este chiar fiu al satului, şi de părintele Daniel Bojan, parohul localităţii. În prezenţa enoriaşilor satului a fost săvârşită slujba Vecerniei, la sfârşitul căreia părintele exarh a adresat un emoţionant cuvânt de învăţătură. Ca fiu al satului, Pr. Visarion a retrăit, cu zâmbetul pe buze, scene din copilăria sa pe aceste meleaguri: erau vremurile când copiii nu aveau o viaţă comodă şi plină de facilităţi precum cei din zilele noastre, ci erau nevoiţi să meargă pe jos câteva ore până la şcoală. Pentru a-şi procura caiete şi cărţi, ei prestau diferite munci, printre care şi comerţul cu diferite produse, ouă de exemplu. În contrast cu acele vremuri, tinerii zilelor noastre primesc totul “de-a gata”, iar de aceea adesea nu mai ţin cont de valoarea muncii, a obiectelor şi nici chiar a omului.
Paşii credincioşilor s-au îndreptat apoi, în frunte cu PS Andrei Făgărăşeanul, la Căminul Cultural din curtea bisericii, pentru a degusta produse tradiţionale specifice zonei: renumitul vin de Boholţ şi “lichiul”, o plăcintă tradiţională făcută din lapte, brânză, ouă, făină şi mălai. În această atmosferă arhaică, în care trecutul părea să se fi întâlnit cu prezentul, sătenii au încheiat binecuvântata zi, servind alesele bucate şi depănând amintiri din tinereţe: ”Cel mai bun vin îl făcea tata şi cel mai bun lichiu îl făcea mama”, îşi aminteau ei cu nostalgie.
Diac. Claudiu Păun

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Bucuria hramului la Mănăstirea Berivoi


Mănăstirea “Sf. Apostol Andrei" de la Berivoi şi-a sărbătorit, de praznicul “Înălţării Domnului”, hramul paraclisului, sfinţit în 1995 de către I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală. Momentul festiv a fost desăvârşit de prezenţa Prea Sfinţitului Andrei Făgărăşeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, care a participat şi la pomenirea eroilor şi luptătorilor anticomunişti din comuna Recea.

Sfinţirea complexului. Încă de la primele ore ale dimineţii, zeci de pelerini de toate vârstele au venit cu bucurie la Berivoi, în lăcaşul din inima muntelui, rugându-se pentru sănătate trupească şi sufletească. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în biserica mare a mănăstirii, de către PS Andrei, înconjurat de un sobor de preoţi. Pentru ca bucuria duhovnicească să fie deplină, credincioşii l-au avut în mijlocul lor şi pe Părintele Arhimandrit Teofil Părăian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, care a ţinut un cuvânt de învăţătură cu o adâncă încărcătură duhovnicească.
A urmat sfinţirea complexului mănăstirii, alcătuit din chilii, o sală de mese şi una de protocol, a cărui construcţie a fost începută acum 4 ani.

Rugă pentru eroi şi luptătorii anticomunişti. Întrucât în Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului este şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului, după Sfânta Liturghie Prea Sfinţitul Andrei a săvârşit slujba de pomenire a eroilor români din cele două războaie mondiale, dar şi a partizanilor din comuna Recea, care au luptat împotriva comunismului.
Ceremoniile s-au încheiat cu o agapă frăţească, la care au participat toţi cei prezenţi.

Înălţarea Domnului, înălţarea noastră. Chemaţi în această zi să fie martori ai Înălţării lui Hristos de pe pământ la cer, pelerinii prezenţi la Berivoi au devenit deopotrivă martori şi participanţi la propria înălţare de pe pământ la cer. Sărbătoarea Mănăstirii Berivoi este sărbătoarea credincioşilor din întreaga Ţară a Făgăraşului, care vin aici cu credinţă şi cu dragoste pentru a primi binecuvântare, sănătate şi mântuire.
Sufletele ni s-au umplut tuturor de lucruri nepreţuite. Am plecat spre casele noastre cu mulţumire şi pace, purtând în suflet frumoasele cuvinte ale Părintelui Staret, protosinghelul Iosif Toma: „Rugăm pe Bunul Dumnezeu să îndrepte paşii iubitorilor de linişte spre Casa Sa, iar celor ce se îndreaptă spre mănăstirea noastră le datorăm o dragoste reciprocă”
Diac. Claudiu Păun

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Dumnezeu varsă lacrimi din cer la Şinca Veche

Eroii. Personaje de basm şi de legendă. Prea uşor uitaţi de minţile noastre obosite, care aleargă în nebunia noastră după himera unei fericiri pământeşti atât de râvnite.
Eroii. Sunt totuşi părinţii noştri, bunicii noştri, fraţii noştri, străbuni care au plecat pe câmpurile de luptă pentru că ţara avea nevoie de ei. Ţara i-a chemat, iar ei au ascultat chemarea ei. Pentru mulţi chemarea a fost de fapt chemarea pământului, căci acasă nu s-au mai întors niciodată.
Şi Şinca Veche şi-a trimis ofranda sa în această chemare. Au plecat de acasă tineri feciori în floarea vârstei. Copii dragi ai mamelor lor. Bărbaţi tineri, căsătoriţi de curând, care încă nu apucaseră să-şi legene pruncii pe genunchi. Ei nădăjduiau că se vor întoarce acasă. Doar Dumnezeu şi pământul ştiau că merg de fapt spre odihnă. Spre odihna cea veşnică.
Lacrimile multor mame şi soţii nu au putut seca până când pleoapa obosită de atâta plâns a căzut pentru ultima dată, păstrând în ochi imaginea dragilor lor. Ei nu s-au mai întors niciodată. Iar ele s-au dus să se întâlnească cu ei. Eroii lor. Eroii noştri. Eroii martiri.
Pentru ei, după zeci de ani, şi la Şinca Veche s-a ridicat un frumos monument. În cinstea lor. A eroilor de la Şinca Veche. A celor pe care mulţi îi mai cunosc, dar şi pentru cei uitaţi. Pentru mulţi nu mai are cine să plângă, de aceea plânge pentru ei Dumnezeu, prin lacrima cerului.
Acest frumos monument, construit din bugetul propriu de către comunitatea din Şinca Veche, prin implicarea directă a domnului primar şi a Consiliului local, a primit binecuvântarea lui Dumnezeu prin slujba de sfinţire oficiată în data de 28 mai, de praznicul Înălţării Domnului, de Prea Sfinţitul Andrei Făgărăşeanul. La slujba de sfinţire a fost prezent un sobor de 12 preoţi şi diaconi, dintre care doresc să amintesc prezenţa binecuvântată a Părintelui Teofil de la Mânăstirea Sâmbăta şi a Părintelui Protopop Ioan Ciocan, alături de preoţii din comuna Şinca şi din împrejurimi.
De asemenea, au fost invitaţi de marcă: veterani de război, cadre militare şi fanfara, care prin defilarea lor impunătoare au reuşit să smulgă ropote de aplauze. Au fost de apreciat femeile din corul bisericii ortodoxe şi numeroase credincioase din sat, care ne-au încântat atât cu cântul lor sincer cât şi cu straiele naţionale pe care le-au purtat cu mândrie în cinstea eroilor noştri. Nu trebuie uitaţi nici cei mici, elevii şcolilor din Şinca şi Şercăiţa, care cu vocile lor suave au adus un omagiu eroilor şincani.
A lipsit un singur lucru. Lacrimile sincere ale noastre pentru ei, eroii noştri. Dar a avut grijă Dumnezeu şi de acestea. Pentru că în momentul în care a început slujba, El a făcut să cearnă lacrimi din nori. Pentru ei. Pentru eroii şincani. Picăturile de ploaie loveau caldarâmul umed, dovedind că lui Dumnezeu îi pasă de eroii noştri. A fost un semnal prin care Dumnezeu ne atrăgea atenţia de ce ne-am adunat acolo. Nu pentru interese personale. Nu pentru interese politice. Nu pentru interese sociale. Ci pentru ei. Pentru eroii noştri şincani.
Mulţumim, eroilor, pentru ce aţi făcut pentru noi!
Pr. Iosif Ciolan


Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009


joi, 14 mai 2009

Zile de sărbătoare pentru comuna Părău

Pentru întreaga comunitate a localităţii Părău, sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, precum şi Sâmbăta din Săptămâna Luminată au avut o semnificaţie aparte, fiind marcate de o serie de evenimente religioase şi socio-culturale.
În ziua de 23 aprilie, biserica din Părău şi-a sărbătorit hramul: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Slujba a debutat cu Sfânta Liturghie, urmată de un Te-Deum, oficiate de părintele paroh, Laurenţiu Urian, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din localităţile învecinate.
În continuare, cei prezenţi au putut admira în naosul bisericii o expoziţie de icoane pe sticlă cu tematică pascală, evocând scene din Duminica Floriilor până la Izvorul Tămăduirii. La acest eveniment a participat şi domnul Adrian Valusescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov, dar şi alţi oameni de cultură din cadrul acestei instituţii.
Ceremoniile s-au încheiat cu un impresionant moment artistic, oferit de un grup de tineri talentaţi din oraşul Victoria, coordonaţi de părintele Octavian Smădu, care au realizat un spectacol de bătut toaca.
Spre desăvârşirea acestor sărbători, în Sâmbăta din Săptămâna Luminată locuitorii comunei Părău, în frunte cu primarul comunităţii, domnul Mihai Popeneciu, au îmbrăcat din nou straiele de sărbătoare, pentru a-l întâmpina, cu mult entuziasm, pe Prea Sfinţitul Andrei Făgărăşeanul, aflat pentru prima dată în această localitate.
Alături de un sobor de preoţi din Ţara Făgăraşului, în frunte cu părintele protopop Ioan Ciocan, PS Andrei a săvârşit Taina Sfintei Liturghii, în cadrul căreia i-a acordat părintelui paroh Laurenţiu Urian, pentru activitatea şi eforturile sale deosebite în slujba Bisericii, distincţia de sachelar.
După finalizarea slujbei, înaltul ierarh a vizitat sediul primăriei şi casa parohială, fiind plăcut impresionat de frumuseţea locurilor şi a portului popular, pe care sătenii din Părău îl îmbracă cu mândrie în zilele de sărbătoare.
Diac. Claudiu Păun

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 28 - mai 2009

miercuri, 13 mai 2009

Prea Sfinţitul Andrei la Perşani


Duminica Mironosiţelor a reprezentat o sărbătoare aparte pentru credincioşii parohiei Perşani, fiind marcată de vizita Prea Sfinţitului Andrei Făgărăşeanul.
În biserica satului, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, PS Andrei a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, alături de părintele arhimandrit Ilarion Urs, stareţul mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, părintele protopop Ioan Ciocan şi un sobor de preoţi şi diaconi.
Al doilea moment important al zilei a fost prilejuit de Taina Sfântului Botez, săvârşit pruncului Teodor, cel de-al doilea fiu al părintelui Dorin Cristea, parohul localităţii Persani.
Poposind adesea în mijlocul credincioşilor din satele Ţării Făgăraşului, PS Andrei Făgărăşeanul a fost întâmpinat şi la Perşani cu multă dragoste şi entuziasm, răsfrângând asupra tuturor celor prezenţi, preoţi şi mireni, bucurii duhovniceşti şi arhiereşti binecuvântări.
Diac. Claudiu Păun

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 28 - mai 2009

joi, 9 aprilie 2009

Cânt în duh de rugăciune la Viştea de Sus

Tradiţia continuă la Viştea de Sus, unde duminică, 22 martie, în duminica precedentă sărbătorii Bunei Vestiri, a avut loc cea de-a patra ediţie a Festivalului de cântări religioase „Buna Vestire”. Situat în duhul tradiţiei inaugurate în vremea Mitropolitului Andrei Şaguna, festivalul a adunat în acest an 13 coruri din două judeţe.


Iniţiativa Mitropolitului Andrei Şaguna
S-a scurs mai mult de un secol şi jumătate de când, la propunerea Mitropolitului Andrei Şaguna, s-a inaugurat în spaţiul transilvănean cântarea corală, întrucât: „În biserica sa catedrală, Şaguna a introdus mai întâi cântarea chorală după note (1850) iar în 1854 a tipărit cântările Liturghiei Sfântului Ioan Chrisostom pentru chor mixt în patru voci”. Introducerea cântării corale în Biserica Ortodoxă transilvăneană s-a datorat în mare parte spiritului de reformă de care a fost cuprinsă întreaga societate românească în secolul al XIX-lea.
De atunci şi până astăzi iniţiativele mitropolitului au prins contur în bisericile ortodoxe din cuprinsul eparhiei sale. Polifonia corală s-a manifestat pregnant în Ţara Făgăraşului odată cu înfiinţarea corului mixt, în 1871, care - sub conducerea teologului Vincenţiu Grama - „de mai multe ori a cântat liturghia în biserică”. Prin acţiunile organizate sub egida ASTRA la Făgăraş s-au ţinut cursurile dirijorale din vara anilor 1935 şi 1936 realizate prin străduinţa, priceperea şi destoinicia profesorului Iorgu Sandu. Pregătirea celor 40 de absolvenţi-învăţători a amplificat şi generalizat fenomenul muzical coral în arealul făgărăşean, organizându-se anual concursuri ale formaţiilor corale.

Pe urmele vrednicilor înaintaşi
Festivalul de cântări religioase „Buna Vestire” organizat an de an la Viştea de Sus este o dovadă incontestabilă a faptului că spiritul şagunian alături de străduinţa vrednicilor înaintaşi, dascălii de muzică şi dirijorii făgărăşeni, dăinuiesc şi sunt mereu prezente în conştiinţa contemporaneităţii. Existenţa corurilor parohiale, în majoritate săteşti, fac dovada elocventă a acestui fapt.
Ediţia a IV-a a Festivalul „Buna Vestire”, ţinut în Duminica a treia din Post, închinată Sfintei Cruci, a reunit coruri din protopopiatele Făgăraş şi Avrig. Cele 13 formaţii corale prezente au interpretat, monodic şi polifonic, piese religioase şi pricesne populare în cinstea Bunei Vestiri şi a Sfintei Cruci, arătând că vestea cea bună a mântuirii neamului omenesc se realizează prin jertfa de pe Cruce a Mielului nevinovat, Fiul lui Dumnezeu întrupat, şi vestind în chip profetic că „prin sufletul Maicii va trece sabia”.

Recunoaşterea ostenelii şi dăruirii


Alături de organizatori, preşedintele Juriului, Prea Sfinţitul Andrei Făgărăşeanul a înmânat premiile celor mai reprezentative formaţii corale şi dirijorilor care le-au îndrumat, încurajând şi binecuvântând osteneala şi dăruirea celor care se jertfesc pe altarul credinţei prin artă şi prin cânt, în efortul comun de exprimare cantabilă, polifonică, a rugăciunii:
Premiul I : Corul Parohiei din Şinca Nouă - dirijor: Prof. Gheorghe Malene
Corul Parohiei din Viştea de Sus - dirijor: Prof. Liviu Boantă
Premiul II: Corul Parohiei din Viştea de Jos - dirijor: Prof. Gheorghe Malene
Corul „Armonia“ al Parohiei „Sf. Ilie“ din Victoria - dirijor: Prof. Ioan Timoftă
Premiul III: Corul Parohiei din Drăguş - dirijor: teolog Alexandru Bobeica
Corul Parohiei din Sâmbăta de Sus-Răsăriteană - dirijor: Alina Moldovan
Piesele corale şi pricesnele care au răsunat la Viştea de Sus au avut menirea de a înălţa sufletele către Dumnezeu, prin rugăciune în cânt şi armonie, uşurând drumul spre Înviere.
Prof. Drd. Gheorghe Malene

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

Vizită arhierească la Cincu


Bucurii duhovniceşti şi arhierească binecuvântare pentru locuitorii comunei Cincu. Bunul Dumnezeu ne-a învrednicit ca de Buna-Vestire, acest praznic al bucuriei pe care îngerul Gavriil a adus-o din cer şi ne-a împărtăşit-o prin Maica Domnului, să avem cinstea de a-l avea în mijlocul nostru pe Prea Sfinţitul Părinte Andrei Făgărăşeanul, la taina Sfântului Maslu, cu ocazia celui de-al doilea hram al parohiei noastre.
Ne-am bucurat că, în mai puţin de doi ani, un arhiereu a poposit în mijlocul nostru, vizita Prea Sfinţitului Andrei fiind o binecuvântare, o mângâiere pentru iubiţii noştri credincioşi şi un semn al preţuirii şi dragostei. Prea Sfinţitul ne-a vorbit din inimă pentru inimile noastre despre Buna-Vestire, taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută, pe care Dumnezeu a descoperit-o prin zămislirea Fiului Său în pântecele Fecioarei Maria.
Această zi de mare sărbătoare pentru parohia noastră s-a încheiat cu o agapă la care a luat parte Prea Sfinţitul Andrei cu preoţii slujitori şi membrii Consiliului parohial, împreună cu primarul comunei.
Pr. paroh Florin Butum

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

miercuri, 17 septembrie 2008

Noul episcop vicar a fost hirotonit arhiereu

La mănăstirea ctitorită de Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, aflată la poalele Munţilor Făgăraşului, a avut loc pe 15 august, cu ocazia hramului, un eveniment deosebit: hirotonia întru arhiereu a vrednicului Arhimandrit Andrei Nicolae Moldovan. A fost un eveniment unic în istoria mănăstirii Brâncoveanu, fiind prima dată când aici se hirotoneşte un arhiereu.
Ceremonia hirotonirii a început încă din ajunul Adormirii Maicii Domnului, la Slujba Vecerniei. Atunci a avut loc ipopsifierea, adică cercetarea canonică şi mărturisirea de credinţă a celui care urma să fie hirotonit întru arhiereu. Acest ritual, de o încărcătură emoţională profundă, s-a desfăşurat cu o solemnitate deosebită, candidatul fiind întrebat despre credinţa sa şi răspunzând în conformitate cu adevărurile de credinţă ale Bisericii Ortodoxe.
A doua zi, de dimineaţă, în atmosfera de mare sărbătoare închinată Maicii Domnului, ocrotitoarea mănăstirii, şi în prezenţa a mii de credincioşi, s-a săvârşit Sfinţirea mică a apei la fântâna din curtea mănăstirii, iar apoi Sfânta Liturghie la altarul de vară din pădure. Sfânta Liturghie şi hirotonia întru arhiereu, care a avut loc în cadrul acesteia, a fost săvârşită de Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, alături de Înalt Prea Sfinţitul Irineu, Mitropolit al Olteniei, Înalt Prea Sfinţitul Serafim, Mitropolitul Europei Centrale şi de Nord, Prea Sfinţitul Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi Prea Sfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
Hirotonia noului arhiereu a început, conform rânduielii, imediat după cântarea imnului „Sfinte Dumnezeule…”, candidatul la arhierie fiind purtat de mâini în jurul Sfintei Mese a altarului de alţi doi ierarhi: ÎPS Irineu şi ÎPS Serafim. Apoi toţi cei prezenţi au îngenuncheat şi s-au unit în rugăciune, pentru ca Însuşi Hristos, prin pogorârea Duhului Sfânt, să vină asupra celui chemat la slujirea arhierească. În acest moment de mare încărcătură duhovnicească, ÎPS Laurenţiu a rostit rugăciunile cuvenite asupra părintelui arhimandrit Andrei, devenit acum episcop. După acest moment, Prea Sfinţitului Andrei, care a primit titlul de Făgărăşeanul, i-au fost înmânate veşmintele arhiereşti: sacosul, omoforul şi mitra, preoţii şi credincioşii aclamând într-un glas: „Vrednic este!”. În continuare, cel care a condus slujba a fost chiar noul ierarh, la sfârşit primind însemnele episcopale: engolpionul, mantia şi cârja.
S-au rostit cuvântări înălţătoare, ÎPS Laurenţiu subliniind în cuvântul său importanţa slujirii arhiereşti şi responsabilitatea noului episcop vicar. S-a dat citire mesajului Prea Fericitului Daniel, Patriarhul României, şi al preşedintelui României, noul arhiereu primind toate doririle de bine şi răspunzând acestora cu un cuvânt de bucurie şi vădită emoţie.
În numele tuturor preoţilor şi credincioşilor din Ţara Făgăraşului, şi publicaţia noastră îi doreşte Prea Sfinţitului Andrei Făgărăşeanul, noul Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, arhipăstorire îndelungată şi roditoare în ogorul credinţei, iar slujirea să-i fie asemenea Păstorului Hristos.
Pr. Ovidiu Bostan
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 20 - septembrie 2008

41 de ani de viaţă şi 18 de călugărie

Prea Sfinţitul Andrei-Nicolae Moldovan s-a născut în 22 noiembrie 1967, în localitatea Cheţani din judeţul Mureş, fiind primul copil al părinţilor Nicolae şi Maria. A absolvit liceul în Iernut în 1986, iar în 1989, după ce a efectuat stagiul militar, a intrat ca vieţuitor la Mănăstirea Topliţa din judeţul Harghita.
În 19 iulie 1990 este tuns în monahism la această mănăstire de către ÎPS Andrei al Alba-Iuliei, cu numele de Andrei, iar în 20 iulie este hirotonit ierodiacon. În luna noiembrie a aceluiaşi an este hirotonit ieromonah.
În 1995 Prea Sfinţitul Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a dorit să reînvie viaţa monahală la Mănăstirea Făgeţel, întreruptă în 1951, la moartea Părintelui stareţ Dimitrie Şova. Astfel îl numeşte în luna august stareţ pe Părintele Andrei Moldovan, acesta fiind hirotesit protosinghel în 1999 şi arhimandrit în 2006.
În 1995, când a ajuns ca stareţ la Mănăstirea Făgeţel, împreună cu alţi doi călugări de la Mănăstirea Topliţa, a găsit doar biserica, aflată atunci în grija preotului din sat. Între 1995 şi 2008, părintele stareţ a condus lucrările de refacere a mănăstiri, care au constat în refacerea şi pictarea bisericii, construirea unui corp de chilii, a clopotniţei, arhondaricului şi anexelor gospodăreşti. Tot în această perioadă, obştea mănăstirii a crescut de 3 la 15 vieţuitori.
În anul 2000 PS Andrei a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din Bucureşti, iar între 2002-2005 a făcut studii post-universitare în Grecia, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Aristotel din Salonic.
În 2005 a fost numit exarh al mănăstirilor din Episcopia Covasnei şi Harghitei, funcţie pe care a ocupat-o până la numirea sa, în iulie 2008, ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul de Făgărăşeanul.
A consemnat Natalia Corlean
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 20 - septembrie 2008

„Să ne lipim de Dumnezeu şi pe El singur să-L slujim“

Interviu cu Prea Sfinţitul Andrei Făgărăşeanul, noul episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

În urma numirii Prea Sfinţitului Visarion Răşinăreanul ca episcop al nou-înfiinţatei Episcopii de Tulcea, Sfântul Sinod l-a ales în cadrul şedinţei din 8-9 iulie pe Părintele Arhimandrit Andrei-Nicolae Moldovan în postul de episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul de Făgărăşeanul. La câteva săptămâni după hirotonia sa ca arhiereu, care a avut loc la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Prea Sfinţitul Andrei a acceptat să ne acorde un interviu. Ne-a primit astfel, blând şi călduros, în seara duminicii de 7 septembrie, în incinta aceleiaşi mănăstiri unde Dumnezeu l-a chemat să urce pe treapta arhieriei.

Ce ne puteţi spune despre începuturile vieţii monahale ale Prea Sfinţiei Voastre, despre chemarea lăuntrică de a-L urma pe Hristos?
De mic copil mama-bună şi mama mi-au îndrumat paşii spre biserica de la noi din sat. Aşa l-am întâlnit pe părintele Serafim Popescu, preotul de la noi din sat fiindu-i nepot. Pentru prima oară în viaţa mea am văzut un călugăr. Atunci i-am spus mamei mele că vreau să mă fac „Părinte Serafim”. Eram foarte aproape de mănăstirea Râmeţi. Comuna Cheţani, în care m-am născut, aflată în judeţul Mureş, se afla la 40 de km de Teiuş. Aşa încât mergeam des, cu bunica, la Mănăstirea Râmeţi.
În anul 1989, după ce am terminat stagiul militar, am plecat la Mănăstirea Topliţa. Am stat acolo doar două luni de zile. Mănăstirea era sub ascultarea Prea Sfinţitului Emilian Birdaş al Alba-Iuliei, iar dânsul m-a luat la Alba, la reşedinţa episcopală. Am rămas acolo doar până la revoluţie, când m-am reîntors la mănăstirea Topliţa.
După revoluţie am fost primul călugărit de Înalt Prea Sfinţitul Andrei, episcop pe atunci la Alba Iulia. Oarecum legat sufleteşte de acest fapt, am primit ca monah numele de Andrei. Tot atunci, în anul 1990, cu ocazia hramului mănăstirii, am fost hirotonit diacon, în ziua de 20 noiembrie, iar la 23 noiembrie am fost hirotonit preot.

Cum aţi ajuns stareţ la mănăstirea Făgeţel şi care a fost activitatea Prea Sfinţiei Voastre în această calitate?
În anul 1994 s-a înfiinţat Episcopia Harghitei şi Covasnei, iar în anul 1995 Prea Sfinţitul Ioan, episcopul acestei eparhii, m-a luat împreună cu alţi doi părinţi de la Mănăstirea Topliţa şi m-a făcut stareţ la Mănăstirea Făgeţel din eparhia condusă de Prea Sfinţia Sa.
Ultimul călugăr al acestei mănăstiri a murit în anul 1951, spânzurat de unguri. Aşa se face că părintele Bucur, din satul Făgeţel, a avut o perioadă grijă de bisericuţa mănăstirii. Totuşi mănăstirea am găsit-o părăsită, pustie. Cu ajutorul lui Dumnezeu viaţa monahală de aici a înflorit: am ridicat un corp de chilii noi, am pictat biserica, obştea mănăstirii a ajuns să cuprindă 15 vieţuitori.

Ştim că aţi studiat în Grecia, ţară ortodoxă. Ce ne puteţi spune despre această experienţă?
Ce pot să spun?... Am apreciat la greci dragostea faţă de Biserică şi faţă de rânduială. La catedrala unde slujeam eu la ora 6 dimineaţa erau în jur de 300 de persoane, pentru ca la ora 7 să fie între 500 şi 700 de persoane. De asemenea, sunt de remarcat curăţenia şi ordinea din biserică. Ordine desăvârşită, militărească s-o numim aşa. Iarăşi sunt de amintit cântările foarte frumoase de la strană, ţinuta preoţilor. Nu am văzut preoţi fără reverendă sau culion pe cap. Timp de patru ani m-am ataşat sufleteşte de ei, să nu-i numim fii duhovniceşti, dar buni credincioşi ortodocşi, da.

Cu ce gânduri, cu ce mesaj aţi venit, Prea Sfinţia Voastră, ca episcop vicar la Sibiu?
Cu gânduri de monah, de ascultare faţă de Mitropolitul nostru, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Laurenţiu Streza. Toată viaţa monahicească, bisericească, stă sub semnul ascultării.

Ce le transmiteţi cititorilor revistei noastre?
Să ne lipim de Dumnezeu şi pe El singur să-L slujim. Bunul Dumnezeu să-şi reverse mila sa asupra ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor Bisericii noastre. M-aş adresa cu binecuvântarea Apostolului Pavel: ”Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi, cu toţi”. Numai că Duhul Sfânt, dacă nu ne rugăm, pleacă de la noi. Să ne rugăm bunului Dumnezeu să lase Duhul Sfânt cu noi.

E vreme de rugăciune, clopotele mănăstirii ne cheamă la Vecernia sărbătorii de mâine, 8 septembrie – „Naşterea Maicii Domnului”. Aşa încât vă mulţumim din inimă pentru timpul acordat şi vă dorim arhierie rodnică, îndelungată.
Şi eu vă mulţumesc, Dumnezeu să ne ajute!
Interviu realizat de Pr. Cătălin Teulea
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 20 - septembrie 2008