O biserică nouă la Hălmeag

Cunosc satul Hălmeag pentru că fac parte din cercul de preoţi care merg acolo de trei sau patru ani pentru a sluji Sfânta Taină a Maslului. La fiecare vizită îmi veneau în gând cuvintele Mântuitorului: „Nu te teme, turmă mică...” O biserică mică şi relativ puţini credincioşi. Puţini, dar inimoşi.
Părintele Lucian Streza, din Şercaia, care se ocupă şi de serviciile religioase de la Hălmeag, a avut bunul, măreţul şi responsabilul gând să construiască împreună cu autorităţile locale şi credincioşii de acolo o biserică nouă. Zis şi făcut. S-au făcut formele, s-a bătut fundaţia şi iată că lucrurile au fost pregătite pentru rugăciunea arhierească de punere a pietrei de temelie. Seara plăcută de 5 iulie 2009 s-a bucurat la Hălmeag de un aer festiv. Aşteptat de o mulţime impresionantă de credincioşi din sat şi de prin împrejurimi, de preoţi, oficialităţi locale şi nu numai, Înalt Prea Sfinţia Sa Dr. Laurenţiu Streza a venit şi s-a rugat pentru reuşita acestui proiect. A stropit cu apă sfinţită în cele patru laţuri ale locaşului de închinare şi a dezvăluit, printre altele, că piatră cea din capul unghiului este Hristos... Început bun s-a făcut.
Nu vreau să mai adaug decât că am fost după trei săptămâni din nou la Hălmeag şi nu mică mi-a fost mirarea când am văzut că zidurile noii bisericii au fost deja ridicate. Şi iarăşi mi-au venit în cap cuvintele: „Nu te teme, turmă mică...”, „căci unde voieşte Dumnezeu se biruieşte rânduiala firii”.

Pr. Ciprian Bîlbă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 31 - august 2009

Sfinţirea bisericii din Râuşor: „Aceasta este ziua...”

De acum înainte, luna lui Cuptor va avea o însemnătate aparte pentru credincioşii satului Râuşor. Ziua de 5 iulie 2009 va rămâne în conştiinţa lor ca mărturia binecuvântării dumnezeieşti.


SFINŢIREA BISERICII „SF. CUV. PARASCHEVA”. Deşi aprig încercată de bizara alianţă politico-religioasă de la 1700, care i-a dezbinat pe săteni până în 1948 în două comunităţi, ortodoxă şi greco-catolică, istoria locului îşi scrie, după trei secole, încă o pagină sărbătorească a unităţii de credinţă şi simţire consfinţite de Părintele luminilor.
Încă de când s-a mijit de ziua, râuşorenii au purces degrabă să-şi aranjeze treburile gospodăriei. Totul era învăluit de emoţia întâlnirii: mitropolitul de la Sibiu putea să apară dintr-un moment într-altul. Şi inevitabilul mult dorit s-a produs. Alaiul de întâmpinare format de preoţi, oficialităţi şi credincioşi l-au primit cu bucurie sfântă pe cel ce avea să le încununeze duhovniceşte eforturile de ani şi ani.
După Slujba de sfinţire a locaşului de cult închinat Sfintei Cuvioase Paraschiva, Sfânta Liturghie a fost slujită de Înalt Prea Sfinţia Sa Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, în prezenţa preoţilor comunei Mândra şi a celor veniţi din Ţara Făgăraşului şi chiar din Braşov, a invitaţilor speciali şi a unei frumoase comunităţi de credincioşi şi fii ai satului care au venit să se roage şi să se bucure împreună de acest eveniment unic. Cu această ocazie, toţi au aşteptat clipa de graţie, poate unică în viaţă unora, când au păşit dincolo de catapeteasmă, în Sfântul Altar. Sfinţii hieratici şi zvelţi de pe pereţii locaşului, parcă aflându-se mai mult în cer decât pe pământ, păreau că-i invită pe toţi, prin privirile lor de-o sobrietate părintească, în cel mai sfânt şi exigent loc din biserică.
Ceea ce a adus un plus de distincţie sărbătorii a fost inspiraţia organizatorilor de a amenaja curtea bisericii în vederea oficierii Sfintei Slujbe în aer liber. Mana Tatălui ceresc s-a făcut astfel simţită şi prin palele uşoare de vânt ce răcoreau feţele entuziaste ale rugătorilor, prin norişorii care, pe alocuri, cerneau valurile de căldură şi lumină. Deloc nepotrivit, Prea Cucernicul Preot paroh Nicolae Andrei Vasu şi-a început cuvântul de mulţumire cu stihul: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul ca să ne veselim şi să ne bucurăm într-însa”.

TRADIŢII ROMÂNEŞTI. După momentele de rugăciune, a căror importanţă de prim ordin a fost pusă în lumină de Înalt Prea Sfinţia Sa, a urmat o paradă a costumelor populare româneşti de factură făgărăşeană. S-a subliniat astfel şi la nivel cultural, încă odată, moştenirea preţioasă a unităţii tradiţiei pe care sătenii din Râuşor au învăţat s-o păzească într-o lecţie istorică dură. Însoţită de jocul autentic românesc, prezentarea a căpătat expresia energiei şi dinamismului cu care bucuria şi veselia românească ne-a obişnuit întotdeauna şi pretutindeni.
Apoi, ca după o simetrie necăutata, înainte de agapa organizată la căminul cultural din localitate, sătenii l-au primit pe Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu cu simbolurile generozităţii româneşti: pâine şi sare. Nu mult după ce Înalt Prea Sfinţia Sa i-a chemat pe râuşoreni la Sfânta Împărtăşanie, dezvăluind astfel rostul de adâncime al prezenţei sale în mijlocul lor, aceştia l-au invitat la masa ospitalităţii specifice neamului nostru.

PREGĂTIRI PENTRU O NOUĂ SFINŢIRE. Şi, ca un semn al continuităţii istorice cu neamul, de dinaintea noastră şi de după noi, părintele paroh a făgăduit: „Astăzi credincioşii noştri se închină călăuziţi de aceleaşi năzuinţe şi idealuri comune, înaintea aceluiaşi altar străbun. Roadele acestei unităţi nu au încetat să se arate şi am convingerea că, prin împreuna noastră lucrare, vom mai putea agonisi multe izbânzi în ogorul Domnului şi vom reuşi să pregătim şi biserica de sus cu cele necesare, ca peste doi-trei ani să ne putem bucura încă o dată de prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Laurenţiu cu ocazia sfinţirii bisericii”. Dumnezeu să va audă, părinte, şi să va călăuzească împreună cu credincioşii dumneavoastră spre împlinirea acestor gânduri cinstitoare de neam şi demne de urmat de către noi, cei mai tineri.

Pr. Ciprian şi Mihaela Bîlbă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 31 - august 2009

Sfinţirea bisericii din Şinca Veche

„În Biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta!”

Biserica ortodoxă din Şinca Veche, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, s-a bucurat în data de 21 iunie de vizita ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, care a răspuns invitaţiei părintelui paroh, Iosif Florin Ciolan, de a fi în mijlocul comunităţii pentru târnosirea lăcaşului de cult. O zi de mare sărbătoare, la care credincioşi din toate satele comunei Şinca, împreună cu preoţii lor, au venit să fie alături de şincani în această zi istorică pentru comunitatea noastră.

Părintele Mitropolit a fost întâmpinat la intrarea în sat de către domnul primar Victor Bîrlez, împreună cu fii ai satului şi călăreţi, care l-au condus până la biserică.
Într-o atmosferă de mare bucurie şi emoţie, părintele paroh împreună cu un număr mare de enoriaşi, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, au făcut primirea Părintelui Mitropolit în faţa bisericii, cântând imnul arhieresc.
Slujba de sfinţire a început afară, apoi s-a înconjurat locaşul de cult, sfinţindu-se pereţii prin stropire cu apă sfinţită şi ungere cu Sfântul Mir şi citindu-se la fiecare latură o pericopă din Sf. Evanghelie. După intrarea în biserică, care s-a făcut ca la Înviere, părintele protopop Ioan Ciocan a citit hrisovul de sfinţire, introdus apoi în piciorul Sfintei Mese împreună cu sfinte moaşte, peste ele turnându-se ceară. Nişa a fost închisă şi pecetluită, asemenea Mormântului Mântuitorului, iar masa altarului a fost îmbrăcată şi sigilată. ÎPS Laurenţiu a subliniat faptul că, astfel, biserica a devenit „Mormântul Domnului, altar de jertfă şi tronul slavei lui Dumnezeu”.
A urmat oficierea Sfintei Liturghii afară, în grădina bisericii, iar credincioşii, plini de bucurie, s-au făcut împreună rugători cu Părintele Mitropolit, soborul de preoţi şi diaconi slujitori, dar şi cu natura înverzită şi păsările care acompaniau corul bisericii, într-o liturghie cosmică la care a participat întreaga creaţie.
Un moment de maximă intensitate pentru noi, enoriaşii acestei parohii, a fost înainte de sfârşitul Sfintei Liturghii, când ÎPS Laurenţiu l-a hirotesit pe părintele paroh Iosif Ciolan iconom stavrofor. Această distincţie este încununarea activităţii pastorale de nouă ani, timp în care părintele împreună cu enoriaşii din Şinca Veche au efectuat ample lucrări de renovare şi înfrumuseţare a întregii biserici: pictare, schimbarea mobilierului, a stranelor şi a pardoselii, montarea unui iconostas nou, înlocuirea ferestrelor şi a acoperişului, tencuirea exteriorului, renovarea turnului şi construirea unei anexe de lumânări. Toate acestea s-au făcut prin jertfelnicia şi dragostea de Dumnezeu a credincioşilor acestei parohii.
Părintele paroh, copleşit de emoţii, a mulţumit lui Dumnezeu pentru binecuvântările revărsate în decursul activităţii sale pastorale la Şinca Veche, apoi a mulţumit Înalt Prea Sfinţitului şi enoriaşilor care, „cu timp şi fără timp”, s-au dedicat lui Dumnezeu, dorind să aibă în sat o mică catedrală, în care neîncetat să plece genunchii, pentru preamărirea Creatorului şi mulţumind Acestuia pentru toate facerile de bine.
Slujba de la biserică s-a încheiat, însă agapa frăţească de la Căminul Cultural a fost o continuare a comuniunii, la care a participat şi Părintele Mitropolit alături de soborul de preoţi şi săteni.
Acest eveniment va rămâne scris în inimile fiecărui participant, atât prin intensitatea lui, cât şi prin faptul că, prin intrarea în Sfântul Altar, fiecare s-a simţit mai aproape de cer.

Aurelian Cîrstea, Şinca Veche

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 30 - iulie 2009

Nou preot paroh la Rucăr

Satul Rucăr a fost îmbrăcat duminică, 24 mai, în haine de sărbătoare. Rucărenii, împreună cu fii ai satului întorşi acasă dar şi credincioşi din satele învecinate, alături primarul comunei Viştea, l-au întâmpinat, cu bucurie mare, pe Înalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu Streza, venit să le încredinţeze un nou paroh.
Dragostea credincioşilor a fost arătată prin gesturi simple, dar pline de încărcătură duhovnicească: la toate porţile caselor au fost scoase mese împodobite cu flori, iar pe ferestrele caselor au fost aşezate ţesături frumoase, lucruri ce ne arată ospitalitatea şi hărnicia acestor credincioşi, dar şi bucuria de a avea în mijlocul lor un oaspete de seamă.
Înalt Prea Sfinţitul a fost întâmpinat la intrarea în sat de credincioşi şi condus de domnul primar într-o caleaşcă spre biserică, unde a fost întâmpinat de părintele protopop şi preoţi din satele învecinate. Înalt Prea Sfinţitul a oficiat Sfânta Liturghie, în cadrul căreia a hirotonit întru preot pe tânărul diacon Silviu Goga, fiu al satului şi al părintelui Silviu Goga, trecut la cele veşnice în 2007.
La sfârşit, Înalt Prea Sfinţia Sa a ţinut un cuvânt de învăţătură, tâlcuind pericopa evanghelica a Duminicii Orbului din naştere şi a explicat însemnătatea Tainei Hirotoniei. Părintele mitropolit l-a instalat pe noul părinte paroh, înmânându-i Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi cheile bisericii, iar apoi i-a dat posibilitatea părintelui Silviu Goga să ţină primul său cuvânt de învăţătură. Sărbătoarea s-a încheiat cu o agapă frăţească şi cu cuvântul de dragoste şi mulţumire adresat de Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu credincioşilor din Rucăr.
Părintele Silviu Goga, noul paroh al rucărenilor, are 31 de ani, a absolvit seminarul teologic din Alba-Iulia şi Facultatea de Teologie „A. Şaguna” din Sibiu, promoţia 2001.

Pr. Florin Butum

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Izvorul Tămăduitor de la Sâmbăta

Bucuria Învierii s-a prelungit şi anul acesta în Ţara Făgăraşului prin sărbătorirea celui de-al doilea hram al mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Vineri, 24 aprilie, în ziua prăznuirii Izvorului Tămăduirii, preoţi şi credincioşi din întreaga ţară, într-o atmosferă de mare sărbătoare, s-au adunat pentru a se bucura de darurile pe care le revarsă Maica Domnului asupra celor care o cinstesc.

SFINŢIREA APEI. Această zi frumoasă de primăvară a început în curtea mănăstirii în care s-au adunat mii de credincioşi prin oficierea slujbei de sfinţire a apei de către Înalt Prea Sfinţitul părinte Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, alături de Prea Sfinţitul Părinte Andrei Făgărăşeanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, înconjuraţi de un numeros sobor de diaconi şi preoţi din întreaga ţară. După binecuvântarea credincioşilor revărsată prin stropirea cu apă sfinţită, ierarhii, slujitorii şi credincioşii s-au îndreptat spre altarul de vară al mănăstirii construit la umbra fagilor, unde s-a săvârşit Sfânta Liturghie.

HIROTONII. La bucuria participării la Sfânta Liturghie s-a adăugat anul acesta şi bucuria de a participa la două hirotonii. În cadrul Sfintei Liturghii Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu l-a hirotonit pe ierodiaconul Mihail în treapta de preot, devenind astfel ieromonah iar monahul Epifanie a fost hirotonit diacon de către Prea Sfinţitul Andrei, devenind ierodiacon, îmbogăţind astfel soborul slujitorilor Mănăstirii Brâncoveanu.

PREDICĂ CU VALOARE TESTAMENTARĂ. În mijlocul acestui sobor de preoţi slujitori a fost prezent şi duhovnicul mănăstirii, Părintele Teofil Părăian, cel care a ţinut o frumoasă şi mişcătoare predică. Părintele Teofil şi-a construit cuvântul de învăţătură răspunzând la întrebarea: Ce aţi spune oamenilor dacă aceasta ar fi ultima predică?
Astfel, părintele a dat cuvintelor sale o valoare testamentară, dorind să ne pună la inimă câteva idei de bază:
- „credinţa noastră este despovărătoare şi mântuitoare”
- „oamenilor, sunteţi fraţi, să nu vă certaţi!”
- „Hristos în mijlocul nostru!” – salut la care se răspunde cu: „Este şi va fi!”

CREDINŢA NU ESTE MAGICĂ. Părintele Teofil a atras atenţia asupra faptului că în general oamenii când merg să ceară o povaţă, întreabă: Ce rugăciune trebuie să fac ca să mi se împlinească cutare lucru? În acest fel noi uităm că în fiecare slujbă, la îndemnul preotului: Pe noi înşine şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm! noi răspundem: Ţie, Doamne! Deci credinţa autentică nu se bazează pe împlinirea magică a unei dorinţe prin rostirea unei rugăciuni, ci prin încredinţarea întregii noastre vieţi lui Dumnezeu.

PROGRAM DUHOVNICESC. Părintele ne-a pus din nou în atenţie programul duhovnicesc pe care îl recomandă creştinilor:

• 1. Să mergi la biserică în zilele de duminică şi sărbătoare.
• 2. Să te rogi dimineaţa, seara şi la masă
• 3. Să citeşti în fiecare zi două capitole din Noul Testament.
• 4. Să îţi păzeşti mintea de gândurile rele prin rostirea cât mai deasă a rugăciunii: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul".
• 5. În zilele de post să mănânci mâncare de post.

La acest program, care constituie baza vieţii unui creştin, Părintele Teofil a adăugat alte cinci recomandări, ale Părintelui Arsenie Boca:

• 1. Oxigen - să trăieşti în aer cât mai curat.
• 2. Glicogen - să ai o hrană echilibrată, nici prea multă, nici prea puţină.
• 3. Somn - părintele Arsenie recomanda cel puţin 6 ore de somn continuu într-o zi.
• 4. Să-ţi păstrezi hormonii - să nu faci risipă de energie sexuală; abuzurile pot dărâma.
• 5. Să ai concepţie de viaţă creştină - adică să nu umbli după alte concepţii de viaţă: yoga, zen etc.

Părintele Teofil a încheiat spunând că dacă vom împlini aceste lucruri se va bucura de noi şi Maica Domnului, care este Izvorul tămăduirii, şi Domnul Hristos, Care îi binecuvântează pe cei care Îl binecuvântează.

IZVOARELE MAICII DOMNULUI. După terminarea Sfintei Liturghii ÎPS Laurenţiu a rostit un scurt cuvânt amintindu-ne originea sărbătorii Izvorului Tămăduirii la Constantinopol, unde prin intermediul apei Maica Domnului a făcut şi face în continuare minuni în viaţa celor credincioşi, fapt pentru care este numită Izvor al Tămăduirilor. Prin marea sa bunătate şi iubire de oameni, Maica Domnului prelungeşte în zilele noastre izvorul ei de la Constantinopol în toate mănăstirile care au un izvor, preschimbându-le în izvoare tămăduitoare.

O ZI DEPLINĂ ÎN BUCURIE. Ziua de rugăciune s-a sfârşit cu săvârşirea Tainei Sfântului Maslu, credincioşii, primind binecuvântarea dumnezeiască şi prin intermediul untdelemnului sfinţit.
Astfel, toţi cei prezenţi s-au întors la casele lor cu binecuvântarea dată prin gustarea şi stropirea cu apă sfinţită şi prin ungerea cu untdelemn sfinţit, cu bucuria primirii Trupului şi Sângelui Mântuitorului dat la Sfânta Liturghie, cu dorinţa de a fi mai buni creştini, împlinind poveţele mai marilor noştri duhovniceşti, cu convingerea că Maica Domnului este tămăduitoarea sufletelor şi a trupurilor noastre.

Pr. Ovidiu Bostan

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 28 - mai 2009

Tradiţie şi spiritualitate: Parada cetelor de sărbătoarea Sfântului Ioan

De ziua Sfântului Ioan Botezătorul, cetele din Ţara Făgăraşului s-au reunit pentru tradiţionala paradă care încheie sărbătorile de iarnă. Cu binecuvântarea şi în prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Laurenţiu, mitropolitul Ardealului, tradiţia românească a încălzit încă o data inimile credincioşilor. Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie, la Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul“, unde a fost sărbătorit hramul.

Oaspeţi de seamă
La invitaţia părintelui protopop Ioan Ciocan, Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Laurenţiu Streza a venit din nou în mijlocul credincioşilor făgărăşeni pentru oficierea Sfintei Liturghii arhiereşti. L-au însoţit părintele profesor Mihai Iosu, vicarul Arhiepiscopiei Sibiului, şi părintele Ilarion Urs, stareţul mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbătă de Sus.
Alţi invitaţi de seamă au fost primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc, directorul Prefecturii Făgăraş, Lucian Gavrilă, deputatul Gheorghe Gabor, consilierul judeţean Radu Ispas, primari, consilieri locali din zonă şi alte oficialităţi ale judeţului.

Slujbă arhierească
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost armonios date de cele două coruri reunite ale bisericilor din Şinca Nouă şi Viştea de Jos, dirijate de profesorul Gheorghe Malene. Cu această ocazie, Înalt Prea Sfinţia Sa a hirotesit întru preoţi iconomi pe părintele Adrian Precup şi pe părintele Mihai Piticaş (cunoscut medic făgărăşean) pentru activitatea şi jertfelnicia lor ca preoţi misionari ai Protopopiatului Făgăraş. De asemenea părintele diacon Nicolae Lie, slujitor la catedrala ortodoxă Făgăraş şi profesor cu frumoase rezultate la seminarul Teologic din Făgăraş a fost înaintat în treapta de arhidiacon.
Cetele de feciori şi-au prezentat rând pe rând colindul specific de la balconul catedralei, după care Înalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit a rostit un înălţător cuvânt de învăţătura cu alese îndemnuri pastoral-misionare la păstrarea tradiţiilor autentice româneşti.

Parada cetelor
După oficierea Sfintei Liturghii, credincioşii alături de preoţi au ieşit în faţa catedralei. Cetele de feciori şi fete, îmbrăcaţi în costume româneşti specifice zonei din care veneau, au defilat pe strada Mihai Viteazu, între Casa Municipală de Cultură şi catedrală, în frunte cu primarii comunelor lor şi preoţii parohiilor din care fac parte. Au prezentat, pe rând, colinde sau jocuri specifice satelor lor. Tradiţia a prins viaţă dând prestanţă sărbătorii şi valorificând tezaurul colindelor româneşti din acest colţ de ţară. Încă o data inimile tinerilor băteau alături de cele de toate vârstele, regăsindu-se în trăirea colindului autentic românesc.

Valoarea tradiţiei
Mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, a felicitat organizatorii acestui eveniment şi a subliniat importanţa implicării preoţilor în păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, precum şi promovarea lor în rândul tinerilor.
La rândul său, primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc, a subliniat în cuvântul său valoarea autenticităţii româneşti. Această a treia ediţie s-a bucurat de premierea tuturor celor 34 de cete de feciori printr-o diplomă de participare. Au fost şi premii speciale: „Cea mai reprezentativă ceată de feciori”: ceata de feciori din Recea pentru prima ediţie, ceata de feciori din Şinca Veche pentru ediţia a doua, iar ceata de feciori din Părău pentru prestaţia la sărbătoarea de anul acesta.

Pr.Cătălin Teulea

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 24, ianuarie 2009

ÎPS Laurenţiu a împlinit 60 de ani

Părintele nostru Mitropolit, Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu, a împlinit vineri, 12 octombrie, 60 de ani. Momentul a fost marcat la Catedrala mitropolitană din Sibiu, unde Înalt Prea Sfinţitul a oficiat Sfânta Liturghie şi slujba de Te-Deum, împreună cu PS Visarion Răşinareanu. La slujbă a participat un impresionant sobor de preoţi, alcătuit din consilieri, profesori ai Facultăţii de Teologie din Sibiu şi foşti studenţi, dar şi sute de credincioşi.

Un destin aparte
Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza, făgărăşean de origine, s-a născut pe 12 octombrie 1947 în localitatea Sâmbăta de Sus, primind la Botez numele Liviu. Familia era foarte apropiată de Mănăstirea Brâncoveanu, părinţii săi fiind ucenici ai părintelui Serafim Popescu. Vocaţia viitorului preot era vizibilă încă de la o vârstă fragedă. Cei apropiaţi povestesc cum băiatul de doar 2-3 anişori îşi făcea singur o cădelniţă dintr-o ulcică legată cu o sfoară, iar legănatul acesteia era jocul lui preferat. Când era întrebat de ce face aşa, răspundea: „Eu mă fac părinte Serafim!“.
Anii de linişte nu au fost însă prea mulţi pentru tânăra familie Streza. Tatăl a suferit un grav accident de muncă şi a murit lăsând în urmă trei copii orfani: Liviu - de 13 ani, Maria - de 8 ani şi Elena, care avea doar 6 anişori. Stâlpul familiei a rămas mama, Viorica, o femeie deosebită. Vremurile grele i-au adus tinerei de 30 de ani multe îndemnuri de a se recăsători pentru a-şi putea întreţine cei trei copii, dar şi pe cei trei bătrâni care făceau parte din familie.
Femeia a rămas surdă la îndemnurile oamenilor, dar şi-a ascultat cu sfinţenie duhovnicul, părintele Serafim Popescu, care a sprijinit-o în dorinţa ei de a rămâne văduvă până la moarte. Credinţa puternică a mamei şi rugăciunile ei au marcat şi viaţa copiilor.

Preot şi cadru universitar
Astfel, la absolvirea Liceului „Radu Negru“ din Făgăraş în 1965, tânărul Liviu Streza dă curs chemării sale lăuntrice şi îşi continuă studiile la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. La terminarea facultăţii se căsătoreşte cu Eugenia Stanciu din Olteţ, asistentă medicală, apoi este hirotonit preot în parohia Lisa. Pe lângă grija pentru parohie şi pentru familie, urmează în acelaşi timp şi cursurile de doctorat la Bucureşti. În 1976 pleacă la Sibiu, unde intră în învăţământul universitar. Obţine titlul de Doctor în Teologie, după ce urmează şi cursuri post universitare în Elveţia. Din 1986 este titularul Catedrei de Liturgică la Facultatea de Teologie din Sibiu.

Chemarea lui Dumnezeu
În anul 1992, o nouă încercare deosebit de grea îi marchează familia: soţia, Eugenia, trece la cele veşnice. Dumnezeu părea greu de înţeles atunci pentru oameni, când a chemat-o la El pe preoteasa model, mamă a 5 copii, dintre care ultimul - o fetiţă de doar 3 ani. Înalt Prea Sfinţitul Serafim Joantă prevestea însă în cuvântarea sa de la înmormântare destinul special al acestei familii.
Cei cinci copii au rămas în grija tatălui şi a bunicii, însă nu pentru mult timp. În 1996, datorită activităţii desfăşurate în Biserică, văduv fiind, Colegiul Electoral al BOR l-a ales şi chemat la episcopat ca ierarh al Episcopiei Caransebeşului, unde s-a remarcat printr-o activitate bogată: a înfiinţat 18 noi mănăstiri şi schituri, a avut o puternică iniţiativă social-filantropică prin crearea multor centre de asistenţă socială a persoanelor defavorizate, s-a ocupat de învăţământul teologic, dar şi de viaţa culturală a eparhiei.
După trecerea la cele veşnice a Înalt Prea Sfinţitului Antonie Plămădeală, a fost ales în noiembrie 2005 Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului. În scurta perioadă de când a revenit pe meleagurile natale, Părintele Mitropolit şi-a făcut simţită prezenţa prin suflul înnoitor care se simte în activitatea Mitropoliei, dar şi prin grija sa, părintească dar şi autoritară, pentru Biserica lui Hristos de aici.
La împlinirea a şase decenii de viaţă, alături de Înalt Prea Sfinţia Sa suntem şi noi, preoţii şi credincioşii din Ţara Făgăraşului, şi ne rugăm ca Dumnezeu să-i dăruiască viaţă lungă cu sănătate, păstorire binecuvântată şi plină de roade.
Întru mulţi şi fericiţi ani, Înalt Prea Sfinţite Părinte!

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 9 - octombrie 2007

Zile de hram la Mănăstirea Brâncoveanu

Miercuri, 15 august, clopotele mănăstirii brâncoveneşti de la poalele munţilor Făgăraş băteau în acord cu armonia troparului sărbătorii Adormirea Maicii Domnului: „ Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare, mutatu-te-ai la viaţă fiind Maica vieţii şi cu rugăciunile tale izbăveşti din moarte sufletele noastre”.

Mii de pelerini
Chemarea clopotelor şi a rugăciunii tainice a strâns mulţime de credincioşi din toate părţile Ţării Făgăraşului şi din întreaga ţară. Soborul preoţilor a fost condus în slujire de Înalt Prea Sfinţia Sa Laurenţiu Streza,Mitropolitul Ardealului, avându-l alături pe Prea Sfinţitul Visarion Răşinăreanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Mai întâi a avut loc sfinţirea Aghiasmei Mici la fântâna din incinta complexului monahal, apoi s-a săvârşit Sfânta Liturghie. Cinstirea Maicii Domnului, bucuria invocării ei în rugăciune au fost evocate prin predică de către Prea Cuviosul părinte arhimandrit Teofil, cel care veghează de ani şi ani, prin cuvânt duhovnicesc, în această aleasă mănăstire. La momentul Împărtăşirii bucuria sărbătorii s-a împlinit prin mulţimea de copii, tineri şi creştini de toate vârstele care au încununat pelerinajul lor prin unirea cu Trupul şi Sângele Domnului.
A urmat bogatul cuvânt de învăţătură al Înalt Prea Sfinţitului Laurenţiu, care a făcut apel la conştiinţa creştină, a responsabilizat mulţimea credincioşilor prezenţi şi a îndemnat la fapta credinţei şi păstrarea valorilor creştine. După cele două cuvinte de învăţătură a urmat săvârşirea Tainei Sfântului Maslu.

Distincţii înalte
În această atmosferă încărcată de semnificaţii, Înalt Prea Sfinţitul a felicitat activitatea deosebită a Prea Cuviosului Părinte Stareţ Ilarion Urs şi realizările spirituale şi administrative ale obştii pe care o conduce, conferindu-i acestuia cea mai înaltă distincţie mitropolitană: „Crucea şaguniană”.
Aceeaşi aleasă distincţie a fost oferită şi Părintelui Arhidiacon Profesor Doctor Constantin Voicu de la Facultatea de Teologie din Sibiu, pentru meritele deosebite în cercetarea teologică, în activitatea didactică teologică din multe centre universitare ale ţării noastre şi de peste hotare, precum şi în activitatea administrativă a Mitropoliei Ardealului.

O nouă realizare
Hramul mănăstirii a fost marcat şi de o agapă creştinească. Aceasta s-a desfăşurat în noua sală de mese din incinta Academiei de la Sâmbăta, inaugurată cu acest prilej. Noua sală de mese va da ocazia tuturor participanţilor la diferite conferinţe şi manifestări desfăşurate în această Academie să se bucure de o servire a mesei la ultimele standarde. Sala este impunătoare, spaţioasă, iar bucătăria este dotată cu aparatură performantă. Ea va contribui şi la liniştea obştii monahale ce va continua să servească masa la trapeza de la subsol.
Pentru acest loc mirific de rugăciune care este Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, pentru acest colţ de rai să o rugăm pe Maica Domnului să-l vegheze în continuare şi să ocrotească prin aceasta şi paşii pe care îi facem în pelerinajul vieţii noastre.

Sărbătoare Sfinţilor Brâncoveni, ocrotitorii mănăstirii
Praznicul a continuat şi a doua zi prin cinstirea Sfinţilor Brâncoveni, ctitorii aşezământului monahal şi hramul paraclisului mare din cadrul incintei noi. Cei şase sfinţi martiri sunt ocrotitorii locului, dar şi modele de credinţă pentru călugării din mănăstirea Brâncoveanu, ca şi pentru toţi creştinii. Părintele Teofil a rezumat în câteva cuvinte martiriul lor: „Sfinţii Constantin Brâncoveanu şi fiii săi, împreună cu sfetnicul Ianache, au trecut la cele veşnice ca martiri, la Constantinopol. Au ţinut la credinţa lor, au ţinut ca această credinţă să fie una mărturisitoare, au murit ca mucenici, ei dorind să moară creştini. N-au renunţat la credinţa lor şi de aceea sunt sfinţi şi mijlocitori pentru noi înaintea lui Dumnezeu. Sunt şi exemplu pentru noi, să ne ţinem credinţa noastră dreptmăritoare, să trăim credinţa noastră prin fapte care pornesc din credinţă şi să trăim o viaţă pe care să o poată binecuvânta Dumnezeu“.

Pr. Cătălin Teulea

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 8 - septembrie 2007