SFINŢIREA BISERICII „SF. CUV. PARASCHEVA”. Deşi aprig încercată de bizara alianţă politico-religioasă de la 1700, care i-a dezbinat pe săteni până în 1948 în două comunităţi, ortodoxă şi greco-catolică, istoria locului îşi scrie, după trei secole, încă o pagină sărbătorească a unităţii de credinţă şi simţire consfinţite de Părintele luminilor.
Încă de când s-a mijit de ziua, râuşorenii au purces degrabă să-şi aranjeze treburile gospodăriei. Totul era învăluit de emoţia întâlnirii: mitropolitul de la Sibiu putea să apară dintr-un moment într-altul. Şi inevitabilul mult dorit s-a produs. Alaiul de întâmpinare format de preoţi, oficialităţi şi credincioşi l-au primit cu bucurie sfântă pe cel ce avea să le încununeze duhovniceşte eforturile de ani şi ani.
După Slujba de sfinţire a locaşului de cult închinat Sfintei Cuvioase Paraschiva, Sfânta Liturghie a fost slujită de Înalt Prea Sfinţia Sa Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, în prezenţa preoţilor comunei Mândra şi a celor veniţi din Ţara Făgăraşului şi chiar din Braşov, a invitaţilor speciali şi a unei frumoase comunităţi de credincioşi şi fii ai satului care au venit să se roage şi să se bucure împreună de acest eveniment unic. Cu această ocazie, toţi au aşteptat clipa de graţie, poate unică în viaţă unora, când au păşit dincolo de catapeteasmă, în Sfântul Altar. Sfinţii hieratici şi zvelţi de pe pereţii locaşului, parcă aflându-se mai mult în cer decât pe pământ, păreau că-i invită pe toţi, prin privirile lor de-o sobrietate părintească, în cel mai sfânt şi exigent loc din biserică.
Ceea ce a adus un plus de distincţie sărbătorii a fost inspiraţia organizatorilor de a amenaja curtea bisericii în vederea oficierii Sfintei Slujbe în aer liber. Mana Tatălui ceresc s-a făcut astfel simţită şi prin palele uşoare de vânt ce răcoreau feţele entuziaste ale rugătorilor, prin norişorii care, pe alocuri, cerneau valurile de căldură şi lumină. Deloc nepotrivit, Prea Cucernicul Preot paroh Nicolae Andrei Vasu şi-a început cuvântul de mulţumire cu stihul: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul ca să ne veselim şi să ne bucurăm într-însa”.
TRADIŢII ROMÂNEŞTI. După momentele de rugăciune, a căror importanţă de prim ordin a fost pusă în lumină de Înalt Prea Sfinţia Sa, a urmat o paradă a costumelor populare româneşti de factură făgărăşeană. S-a subliniat astfel şi la nivel cultural, încă odată, moştenirea preţioasă a unităţii tradiţiei pe care sătenii din Râuşor au învăţat s-o păzească într-o lecţie istorică dură. Însoţită de jocul autentic românesc, prezentarea a căpătat expresia energiei şi dinamismului cu care bucuria şi veselia românească ne-a obişnuit întotdeauna şi pretutindeni.
Apoi, ca după o simetrie necăutata, înainte de agapa organizată la căminul cultural din localitate, sătenii l-au primit pe Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu cu simbolurile generozităţii româneşti: pâine şi sare. Nu mult după ce Înalt Prea Sfinţia Sa i-a chemat pe râuşoreni la Sfânta Împărtăşanie, dezvăluind astfel rostul de adâncime al prezenţei sale în mijlocul lor, aceştia l-au invitat la masa ospitalităţii specifice neamului nostru.
PREGĂTIRI PENTRU O NOUĂ SFINŢIRE. Şi, ca un semn al continuităţii istorice cu neamul, de dinaintea noastră şi de după noi, părintele paroh a făgăduit: „Astăzi credincioşii noştri se închină călăuziţi de aceleaşi năzuinţe şi idealuri comune, înaintea aceluiaşi altar străbun. Roadele acestei unităţi nu au încetat să se arate şi am convingerea că, prin împreuna noastră lucrare, vom mai putea agonisi multe izbânzi în ogorul Domnului şi vom reuşi să pregătim şi biserica de sus cu cele necesare, ca peste doi-trei ani să ne putem bucura încă o dată de prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Laurenţiu cu ocazia sfinţirii bisericii”. Dumnezeu să va audă, părinte, şi să va călăuzească împreună cu credincioşii dumneavoastră spre împlinirea acestor gânduri cinstitoare de neam şi demne de urmat de către noi, cei mai tineri.
Pr. Ciprian şi Mihaela Bîlbă
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 31 - august 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu