Farmacia Domnului: Merele

Banalele mere sunt un dar minunat pentru om, din păcate adesea dispreţuit.
Conţin vitaminele B (B1, B2, B5, B6, B8), C (de 2 ori mai multă în coajă decât în pulpă), PP, dar şi minerale: magneziu, fosfor, calciu, potasiu, fier, zinc etc.
Au efect tonic muscular şi nervos, diuretic, depurativ, răcoritor, digestiv, antireumatismal, antiseptic intestinal, decongestiv hepatic. Sunt bogate în fibre şi ajută digestia. Calmează sistemul nervos, aducând relaxare; sunt bune şi împotriva insomniei. Substanţele lor antioxidante ajută la reducerea colesterolului şi neutralizează substanţele cancerigene.
Persoanele cu probleme de sănătate trebuie să se orienteze spre tipul de mere care le face bine. De exemplu celor cu probleme de diaree, enterocolite sau ulcer le sunt recomandate merele ionatane şi contraindicate merele acre; în schimb, diabeticilor le sunt recomandate merele proaspete mai acide.
Consumul unui măr în fiecare dimineaţă are rol detoxifiant, iar seara ajută la digestie, este somnifer şi curăţă dinţii.

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 45 - octombrie 2010

Poporului meu

Eşti fiul bun al lui Păcală,
Ileana Cosânzeana-i mama ta,
Bunic ţi-e Petre Ispirescu
Şi Sfânta Vineri e mătuşa ta.

Tu eşti din neamul lui Manole
Eşti şi cristelniţă, eşti şi mormânt,
Din Tei, eşti Creanga înflorită,
Din munte, capul unui Sfinx.

Tu ai întins Masa tăcerii
Şi tu mă porţi în Car cu boi,
Tu eşti în cântul ciocârliei
Şi ţi-ai pus aripi, ca să zbori.

Tu, în deşert, n-ai ridicat biserici,
Dar azi deşert e împrejurul lor.
De când Apusul ţi-a ”donat” răceala,
Cu sufletul te simţi la Pol.

Cu sfinţii te-ntâlneşti doar în biserici
Şi-acolo-i laşi când tu acasă pleci,
’Nainte crucea o purtai în suflet
Dar azi numai acolo n-o găseşti.

Ai ridicat şi Crucea dar şi arma,
Te-ai apărat de hoarde de păgâni,
Iar cel creştin, ce-ţi spune frate,
A vrut la Papi să te închini.

Zăgaz ai pus apelor ţării
Dar nu şi ţie, drag popor,
Prin munte ţi-ai tăiat tu cale
Şi sfinţii i-ai crescut în închisori.

Te-ai risipit peste hotare,
Să cauţi ce aici nu ai,
Dar bogăţiile din lume
N-au stâmpărat dorul ce-l ai.

Tu plângi aici dar şi acolo,
Aici e greu, acolo e la fel.
Şi ai ajuns să te întrebi, române:
Să mor sărac aici, sau rob la ei?

’Nainte pruncii îi găseai în oameni,
Azi, oamenii-s îngrămădiţi... în ei,
Prea ”mici” să-ncapă-n ei iertarea,
Prea ”mari” să poată fi numiţi creştini.

Tu otova le faci pe toate
Şi nu mai vezi când tu greşeşti,
Între ce-i rău şi ce e bine
Nu ştii nici azi ce să alegi.

Din patru-n patru ani primeşti o pâine,
Apoi... doar cu nădejdea te mai dregi.
Azi, câmpurile-s tot mai goale,
Dar papură tot mai găseşti.

Tu ai o Ţară Prea-Bogată
Dar ţara are un Popor sărac
Cum vine asta? Nu pot spune,
Că n-o să-ţi fiu deloc pe plac.

Pr. Marius Demeter

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 45 - octombrie 2010

Supă cremă de linte

Aveţi nevoie de:

• - o cană linte roşie
• - 4 l apă
• - o ceapă albă
• - 1 morcov
• - 1 pătrunjel
• - o ţelină mică
• - un cartof
• - usturoi
• - sare, piper
• - ulei de măsline
• - pâine integrală

Lintea se spală, apoi se pune la fiert, împreună cu ceapa tăiată mărunt, morcovul, pătrunjelul, ţelina şi cartoful, toate tăiate bucăţele. Se lasă să fiarbă 20-30 de minute, până când sunt fierte. Adăugaţi usturoiul zdrobit, sare, piper (în funcţie de gusturi), apoi pasaţi legumele. Cel mai uşor este cu gheara de pasat de la mixer, care se introduce direct în oală. Dacă nu aveţi acest instrument, puteţi folosi blenderul sau clasica sită.
Adăugaţi ulei de măsline, tot după gust. Serviţi cu crutoane din pâine integrală. Dacă nu e post, puteţi adăuga şi puţină smântână. Este foarte gustoasă şi hrănitoare.
Lintea este bogată în proteine, fier, calciu şi alte minerale, fiind şi uşor de digerat (spre deosebire de carne sau alte leguminoase, ca fasolea). Este recomandată celor care depun efort fizic şi intelectual.

Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 45 - octombrie 2010

Bisericile din Toarcla

Satul făgărăşean Toarcla, aflat la graniţa cu judeţul Sibiu, ţine de comuna Cincu şi este situat la 34 de km de Făgăraş. Un sat mic, locuit odată de saşi, care după 1990 şi-au lăsat în urmă casele şi biserica evanghelică, ridicată în secolul XIII, şi au plecat. Au mai rămas în jur de 20, restul populaţiei fiind români ortodocşi, păstoriţi din anul 2006 de către părintele Ionuţ Cioacă, ghidul nostru în acest nou pelerinaj virtual:



Pepinieră de intelectuali
Aflat la 7 km de Cincu, Toarcla are ca relief predominant dealurile înalte, împădurite cu fag şi stejar. Ocupaţia de bază a locuitorilor este, din cele mai vechi timpuri, creşterea animalelor şi cultivarea pământului.
Toarcla a fost în vechime sat săsesc, apărând şi în vestita Cosmografie editată de Honterus, dar şi pe cea mai veche hartă a Transilvaniei, în 1532, cu numele de Tartyl/Tarteln. Ca şi în celelalte sate săseşti, şi aici a avut loc exodul populaţiei de origine germană, în prezent rămânând în sat în jur de 20 de saşi; astfel, majoritatea locuitorilor sunt astăzi români ortodocşi.
De remarcat pentru Toarcla este faptul că această comunitate mică a dat, în decursul timpului, un număr foarte mare de intelectuali, printre care doisprezece preoţi, trei medici, doi colonei în armată, un maior, nouă învăţători, trei jurişti etc.

Biserica „Sfântul Mucenic Dimitrie“
În Toarcla sunt în prezent două biserici ortodoxe: „Sfântul Mucenic Dimitrie“ şi „Adormirea Maicii Domnului“.
Biserica închinată Sfântului Dimitrie a fost construită între anii 1875-1881, din contribuţia credincioşilor, fiind proiectată în stil bizantin cu elemente gotice, obişnuit în Ardeal. Este alcătuită în formă de corabie, cu pereţi din piatră şi cărămidă, şi este acoperită cu ţiglă; turnul bisericii este acoperit cu tablă şi are înălţimea de zece metri.
În interior, tavanul lăcaşului de cult este drept, iconostasul este din zid, iar pardoseala este din lemn. Biserica este zugrăvită cu motive naţionale. În prezent, ea are nevoie de reparaţii capitale, pe care parohia nu le poate suporta din punct de vedere financiar.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului“
Acest lăcaş de cult a fost construit în anul 1860, tot din contribuţia credincioşilor, pe locul unde se afla înainte o bisericuţă din lemn. Pentru că aceasta devenise neîncăpătoare pentru comunitatea numeroasă din acele vremuri, ea a fost vândută credincioşilor din parohia Netuş, judeţul Sibiu, şi există şi în prezent.
Pe locul ei a fost ridicată o biserică din piatră şi cărămidă, în stil bizantin cu elemente gotice. Are formă de corabie, acoperiş de ţiglă şi un turn înalt de doisprezece metri. Ca şi la cealaltă biserică, iconostasul este din zid, iar tavanul drept.
În ultimii ani, la această biserică, în care slujim, au avut loc mai multe lucrări de reparaţii. A fost înlocuită tabla de pe turnul bisericii, ţigla şi căpriorii deterioraţi. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov am reuşit să zugrăvim şi exteriorul, care era foarte degradat. Cât priveşte interiorul, au fost înlocuite atât podoabele din sfânta biserică, cât şi cele de la Sfânta Masă a altarului. În acest an, prin sprijinul Primăriei Cincu şi cu ajutorul lui Dumnezeu, vom înlocui pardoseala din biserică cu parchet laminat şi, nădăjduim, cu un mobilier nou. Vreau să mulţumesc în acest sens tuturor credincioşilor atât din Toarcla, cât şi din Ţara Făgăraşului, pentru sprijinul acordat în toată această perioadă.

Pr. paroh Ionuţ Cioacă

Preoţi slujitori:
Pr. Ştefan Comşa
Pr. Ion Branişte
Pr. Ioan Berghea
Pr. Traian Greavu
Pr. Emil Vlad
Pr. Vasile Blaga
Pr. Gheorghe Popa
Pr. Ioan Mămăligă
Pr. Vasile Dorel Grigorie
Pr. Traian Rogoz
Pr. Mădălin Sandu
Pr. Ionuţ Cioacă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 45 - octombrie 2010

Apostolat nr. 44

Editorial: Biserica suntem toţi

Actual:

• Omul a ajuns să valoreze mai puţin decât un câine sau un vrej 
• De la “de ce eu?” la “de ce nu eu?”
• E vremea pocăinţei celei de pe urmă

Dialoguri:

• "Eu recomand o stare de veselie interioară"

Familia ortodoxă:

• Familie numeroasă sau nebunie curată?

Fii tânăr cu Hristos:

• Mereu mă simt obosit şi fără chef de a face nimic

Pas în doi:

• Ce să fac când mă ocărăşte femeia? 
• Aş putea să am cununiile legate? 
• Remarcile ironice în public

 Educaţie creştină:

• Copiii şi rugăciunea 
• „E violent şi nu mai vrea să meargă la biserică”

 Căsuţa copiilor:

• Pescuirea minunată

Catehism:

• Liturghia înseamnă Jertfă pentru toţi cei care participă la ea

 Cu Dumnezeu în casă:

• Femeia creştină: Simplitate şi naturaleţe 
• Nu mai consumaţi E-uri  
• Înlocuitorii zahărului şi faţa lor ascunsă
•  Farmacia Domnului: prunele 
• Zacuscă de fasole verde
• La gura sobei: Mâhniri