Sfinţii români, ocrotitori ai schitului de la Şinca Nouă

În Duminica Sfinţilor Români, sărbătoarea hramului schitului de la Şinca Nouă, Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica mare din sat, alături de părintele Visarion Joantă, exarhul mănăstirilor din arhiepiscopie, în mijlocul unui sobor de preoţi, în frunte cu părintele stareţ Matei Bilauca şi părintele paroh Sorin Suciu.


La aşezământul monahal de la Şinca Nouă lucrările continuă. Până când se va putea sluji în mijlocul pădurii, obştea mănăstirii este găzduită în sat, primind spre folosinţă bisericuţa veche de lemn de pe deal. Însă sărbătoarea hramului, o sărbătoare a întregului sat, s-a făcut în biserica mare şi încăpătoare pentru mulţimea de credincioşi.

La prăznuirea sfinţilor români au participat sătenii îmbrăcaţi în costumele populare specifice zonei, în frunte cu primarul satului, Dumitru Flucuş, dar şi pelerini veniţi pentru a-şi uni sufletele în rugăciune şi pentru a se pune sub ocrotirea sfinţilor prăznuiţi şi a Sfântului Nectarie, ocrotitorul mănăstirii. Răspunsurile la strană au fost date de corul bisericii din Şinca Nouă, dirijat de domnul profesor Gheorghe Malene.

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Andrei a remarcat şi şi-a exprimat bucuria pentru credinţa puternică ce s-a menţinut în comunităţile din Ţara Oltului.
Preoţii şi credincioşii prezenţi au participat apoi la o agapă frăţească, desfăşurată în incinta Căminului Cultural al satului. În cursul după-amiezii, Preasfinţitul Andrei, însoţit de preoţii prezenţi, a vizitat locul unde se ridică mănăstirea, aflat la 7 kilometri de sat.

Diac. Claudiu Păun

Loc sfinţit de Dumnezeu şi redescoperit de oameni
- Gânduri la primul hram al schitului de la Şinca Nouă -

Cei ce vor merge la schitul Sfinţilor Români de la Şinca Nouă, din judeţul Braşov, vor fi încântaţi de locul pe care Dumnezeu l-a ales acum mai bine de 3 secole, şi redescoperit acum de oameni credincioşi. Iată că aici se reia viaţa duhovnicească exact pe locul unde, în secolul XVIII, a fost dărâmată biserica mănăstirii existentă aici, în preajma localităţii Şinca Nouă. Rămâi impresionat de liniştea locului, de frumuseţea naturii, dar şi mişcat la vederea ruinelor fostei mănăstiri, conservate acum cu mare grijă în apropierea noului corp de chilii şi a paraclisului.

De fiecare dată când aud că se întemeiază o nouă mânăstire sunt cuprins atât de bucurie cât şi de nelinişte: de bucurie pentru că mă aştept la înmulţirea rugăciunii în acele locuri, dar şi de nelinişte, pentru eventuala subţirime duhovnicească a celor ce doresc acest lucru sfânt.
În cazul de faţă mă bucur de două ori: sunt sigur că aici, la Schitul Sfinţilor Români de la Şinca Nouă, rugăciunea va fi virtutea căutată zi şi noapte, întrucât aşezarea sufletească a micii obşti este cea necesară pentru împlinirea acestei lucrări sfinte. Cel pus în faţă de Dumnezeu pentru împlinirea acestei măreţe şi sfinte misiuni este părintele protosinghel Matei Bilauca. Îl cunosc pe părintele Matei de mai bine de 15 ani. Ce am apreciat atunci când l-am cunoscut, apreciez şi acum: dragostea sa faţă de Dumnezeu manifestată în rugăciune şi în slujirea aproapelui. Părintele a crescut duhovniceşte pe lângă oameni cu credinţă şi frică de Dumnezeu, umplându-se la rându-i de aceste virtuţi, fiind acum rânduit de Domnul spre a continua transmiterea Duhului Său şi altora. Obştea este mică deocamdată, întrucât locul nu permite decât oameni ce caută virtuţile menţionate mai sus. Restul pleacă…

Am rămas impresionat şi de dragostea şi râvna sătenilor din localitate, a domnului primar, a părintelui paroh, de a fi împreună ctitori la reînfiinţatul schit.
Se ştie că nu locul mântuieşte pe om, dar acesta poate fi un sprijin pentru cel ce doreşte o mai multă retragere faţă de oameni şi astfel o mai mare apropiere faţă de Dumnezeu. Acest lucru îl dorim şi schitului Sfinţilor Români de la Şinca Nouă, al cărui loc a fost sfinţit prin viaţa şi jertfa adusă de monahii trăitori aici până la distrugerea sfântului locaş de tunurile generalului Buccow, în secolul XVIII. Şi pentru că rugăciunea nu rămâne niciodată fără finalitate, iată că se reia suflul duhovnicesc pe aceste meleaguri, sperând noi, ca de acum, fără întrerupere…

Pr. Cristian Groza – Sfântu Gheorghe, jud. Covasna

Schitul „Duminica Sfinţilor Români” de la Şinca Nouă

a fost înfiinţat în 2009, la iniţiativa sătenilor în frunte cu primarul lor, domnul Dumitru Flucuş, pe locul unei vechi vetre monahale, dispărute în urma distrugerii mănăstirilor ortodoxe din Transilvania. Aici, în urma unor săpături arheologice recente, au fost descoperite zidurile bisericii fostei mănăstiri, datată în secolele XVII-XVIII, din care s-au păstrat şi fragmente de pictură în frescă.

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 42 - iulie 2010

Vezi şi: Un nou aşezământ monahal: Şinca Nouă