În noapte de Înviere, după încheierea Sfintei Liturghii, preotul binecuvântează bucatele care se vor gusta acum, după sfârşitul Postului. Aceasta semnifică faptul că, deşi s-a sfârşit postul, legătura omului cu Dumnezeu nu se sfârşeşte, ci ea se prelungeşte chiar în cele mai elementare activităţi ale omului, cum este şi mâncatul. Astfel, după slujba Învierii, creştinul nu merge la îmbuibare ci, cu mulţumire faţă de Dumnezeu pentru bucatele pe care le aşterne pe masa de sărbătoare, merge să se bucure şi de cele pământeşti, dăruite de Dumnezeu; cerem, prin rugăciunea rostită de preot, ca „gustând dintr-însele să ne umplem de harurile Tale cele date nouă cu prisosinţă şi de bunătatea Ta cea negrăită”.
Să ne fie toate spre bucurie şi aducerea aminte de dragostea permanentă a lui Dumnezeu către noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu