Toarnă răceală şi-n noi,
Nici fulgii nu ne mai spală
De răul ce şade în noi
Plângem doar de faţadă
Dar nu păcatul din noi,
Lacrimi vărsăm pentru alţii
Însă fără să-i ajutam
Suntem albi ca zăpada murdară
Şi calzi ca gheaţa la Pol,
Suntem blânzi ca lupii la stână
Şi cinstiţi ca Roşcata-ntre pui
Suntem senili în faţa iertării,
Suntem sită când dăruim
Semănăm ciulini pentru alţii
Şi vrem înapoi trandafiri
Sunt singur într-o mare de oameni
Şi fiecare simte la fel
Suntem buni ca neaua în august
Şi-nţelegători ca apa în ger
Smeriţi ca uliul pe boltă
Curaţi ca godacii-n noroi
Minţim Adevărul în faţă
Şi-apoi ne minţim şi pe noi
Zidim biserici frumoase
Dărâmam însă totul în noi,
Vedem prea multe la alţii
Dar nu şi iarna din noi
Miloşi ca îngheţul cu iarba
Şi drepţi ca şarpele-n pom
Postim cu ce ducem la gură
Dar nu cu ce scoatem din noi
Nu vrem să mergem în locul
În care pompierii-s şomeri
Dar mâine trăim precum astăzi
Şi nu vrem să ne îndreptăm
Noi cerem minuni să se-arate
Minune-i că încă trăim
Dar nu pentru faptele noastre
Ci Domnu-i Atot-milostiv.
Pr. Marius Demeter
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 37 - februarie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu