Ritmurile vieţii de familie includ rugăciunea şi hrana, grijile zilnice şi sărbătorile, respectarea obligaţiilor de muncă şi de instruire şi administrarea casei. Ritmurile ajută la crearea confortului din casă şi permit ca timpul să fie folosit cât mai util. Ele permit disciplinarea trupului, a sufletului şi a duhului omului.
Copiii se obişnuiesc cu ritmul vieţii şi cu disciplina, când sunt respectate cu stricteţe orele de rugăciune şi de masă. Mesele neregulate, adică gustările luate în momentele când ţi s-a făcut foame sau imediat ce în casă a apărut ceva gustos, se răsfrâng negativ nu numai asupra sănătăţii trupeşti a copilului, cât mai degrabă asupra minţii şi sufletului lui: astfel el nu va învăţa să se controleze, să-şi înfrâneze poftele, să se concentreze pentru un timp îndelungat asupra unui anumit obiect, chiar dacă acest lucru poate fi o simplă joacă.
Nu vom reuşi să obişnuim un copil să postească, dacă îi permitem să mănânce când vrea el. Dacă doriţi, mâncarea regulată înseamnă începutul vieţii ascetice.
Se permite a mânca numai la masă. Masa va începe şi se va termina cu rugăciunea. Odată cu obişnuinţa rostirii rugăciunii la fiecare masă, omul se obişnuieşte să se roage de fiecare dată când începe un lucru nou.
Pr. prof. Gleb Kaleda, Biserica din casă
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 55 – august 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu