Un om ieşise la scosul cartofilor. Dăduse Dumnezeu o roadă cum rar se mai văzuse. Cartofii erau adevăraţi dovleci, unul ca unul de mari şi frumoşi.
Dar omul de colo suspină: „Uite ce necaz veni pe capul meu!... Nu s-au făcut cartofii cei mărunţi… Ce dau eu acum la porci?”
Aşa e omul cel cu credinţa slabă: veşnic nemulţumit şi nemulţumitor Bunului Dumnezeu.
Pr. Iosif Trifa
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 55 – august 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu