Crăiasă Caldă, te-ai gătit de ducă
Şi sora ta mai rece stă să vină,
Nici ploi păgâne şi nici soare aspru,
Nu ai cernut pe-a noastră vină
Grumazul l-ai plecat, Tu, cu sfială.
Obrazul l-ai întors fără cârtire,
’Naintea noastră te-ai smerit, Domniţă,
Nu te-ai uitat la nedreptatea noastră
N-ai ispitit pe Sora Ta mai mică
Şi ai crescut toţi pruncii Dânsei,
Şi bobul ce l-am pus în brazdă,
Şi of-ul ce l-am pus în silă
Domniţa Ruginie stă, prea-blândă,
Adună şi ce am sădit aiurea,
Se leapădă de tot ce-i răutate,
Ne spală iar cu a sa milă
Iar Doamna Albă, care o s-apară,
Cu pătură de nea şi dulci colinde,
Va curăţi a noastre fapte rele,
Ca darul să-l putem lăsa în iesle.
Pr. Marius Demeter
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 55 – august 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu