Abuzul de carne şi grăsimi
În Sf. Scriptură carnea nu este interzisă, dar se recomandă cumpătarea sau chiar renunţarea la carne. Sf. Clement Alexandrinul spune despre carne că „e mai mult pentru fiare… Dacă cineva vrea să mănânce carne nu e păcat, dar să mănânce cumpătat.”
Carnea este un aliment care necesită un mare efort de digestie şi, în plus, creşte nivelul colesterolului, iar prin carnea animalelor crescute în regim de crescătorie închisă (foarte poluată cu antibiotice, vaccinuri, sedative, hormoni) şi prin produsele de carne se aduc foarte multe E-uri în organism. A mânca zilnic carne este clar un abuz.
Abuzul de grăsimi este responsabil pentru creşterea mortalităţii prin bolile cardio-vasculare. Alte studii indică lipsa cancerului de sân la populaţiile cu consum de lipide ce conţin sub 10% acizi graşi saturaţi. Pentru o creştere de 5% a caloriilor prin aport de grăsimi saturate, riscul de cancer de sân creşte cu 50 %.
Împotriva consumului sau abuzului de carne există câteva argumente :
- fiziologic vorbind, acesta nu este absolut necesar, adică toate principiile nutritive se pot lua din alte alimente;
- efortul pentru a metaboliza carnea este foarte mare iar pH-ul după consumul de carne are tendinţa să vireze rapid spre acid;
- abuzul de carne este responsabil pentru unele boli: gutam pancreatita, litiaza urică, dermatoze.
Postul
Postul alimentar şi religios are efect profilactic şi curativ. Postul creştin urmează calendarul marilor sărbători din anul bisericesc (4 perioade de post pe an), precum şi cel al celor două zile săptămânale (miercurea şi vinerea); acest ritm ajută la eliminările deşeurilor metabolice.
Postul ortodox nu este doar alimentar, ci are şi o dimensiune duhovnicească (milostenie, înfrânare, curăţirea gândurilor etc.).
Postitorii consecvenţi nu fac cancer, nici unele boli metabolice (diabet, gută, obezitate).
A consemnat Natalia Corlean
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 30 - iulie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu