Un stil de viaţă corect nu se rezumă numai la problemele trupului. Dacă citim cu atenţie versetele Sfântului Apostol Pavel vedem că o mâncare, după ce te rogi asupra ei înainte de masă, devine altă mâncare. Nu mai este aceeaşi de dinainte de rugăciune. Un stil de viaţă corect înseamnă a te ruga dimineaţa, înseamnă a respecta ritmurile universului, noapte-zi. Iată acum, după atâţia ani, a apărut un studiu la francezi despre poluarea luminoasă şi efectele ei asupra omului. S-au ales 3 capitale din lume unde nu s-a lăsat întunericul niciodată în ultima sută de ani, oraşe electrificate complet... Şi au descoperit boli specifice poluării luminoase, oameni care au trăit o viaţă întreagă la Paris şi n-au văzut stelele, decât dacă au ieşit de două ori la ţară… şi aşa mai departe…
Ziua trebuie începută cu rugăciune, continuată cu rugăciune, sfârşită cu rugăciune. Doar noi, ortodocşii, păstrăm ierurgiile, slujbele de sfinţire a materiei. Ele vin printr-o lungă tradiţie şi e bine să le ducem în continuare. Cu sfinţirea casei şi tot ce am moştenit…
Apoi a mai vorbit Alexis Carrel, laureat al Premiului Nobel în secolul trecut, despre efectul rugăciunii în tratamentul bolilor, dar acum avem studii ştiinţifice făcute după toate canoanele cercetării medicale clinice, cu loturi „dublu orb”, exact cum cere legea cercetării, privind efectul rugăciunii asupra bolnavilor şi bolilor. Au făcut americanii astfel de studii foarte convingătoare, publicate de cele mai mari reviste de cardiologie din America. Apoi a apărut recent la Freiburg o carte a unui mare profesor oncolog (l-am cunoscut şi eu odată când a venit la Bucureşti) despre terapia biblică a bolnavilor cu cancer, în care, la nivel de profesor universitar (preda şi la New York şi la Freiburg, era foarte renumit), vorbeşte despre efectul rugăciunii asupra bolnavilor cu cancer.
Să reţinem că stilul de viaţă este foarte important şi să încercăm să avem un stil de viaţă corect, privind relaţia noastră cu universul material şi biologic, privind ritmurile universale şi privind rugăciunea zilnică permanentă atâta cât putem, pentru ca universul din jurul nostru să se sfinţească şi noi să îl folosim în felul acesta.
Prof. Dr. Pavel Chirilă, Serile Tălpălari – Iaşi, 1 februarie 2010
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 41 - iunie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu