Ori de câte ori cumpărăm produse alimentare, întâlnim inevitabil termenul de E-uri. Şi ne întrebăm ce sunt E-urile? Care sunt periculoase? Cât de nocive sunt? E bun alimentul acesta pentru copilul meu?Ce sunt E-urile?
În ultimii 30 de ani, în conţinutul multor produse alimentare au apărut substanţe chimice, de sinteză, denumite coloranţi, acizi, emulgatori, stabilizatori, conservanţi, antioxidanţi, aromatizanţi, regulatori de aciditate - într-un cuvânt aditivi - care sunt indicaţi pe ambalaj cu litera „E” urmată de un număr format din trei sau patru cifre.
Specialiştii sunt de părere că E-urile ajută alimentele să-şi păstreze calităţile nutritive şi organoleptice (miros, gust, aspect) pentru o mai mare perioadă de timp, iar fără aceşti aditivi n-am mai putea avea alimente în cantităţi industriale şi calitatea lor s-ar deteriora repede. Oamenii de ştiinţă afirmă că, în cantităţi mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totuşi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeana au interzis o parte din „E”-uri.
În România, laboratoarele nu pot detecta toţi aditivii introduşi în alimente, iar de multe ori produsul ajunge pe piaţă doar prin datele furnizate de producător. Există astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementărilor legale.
Aici trebuie menţionată şi practica unor producători, ce are scopul de a induce consumatorii în eroare, atunci când cumpără un produs sau altul. Aceştia nu mai menţionează pe ambalaj indicativul exact al aditivilor folosiţi, rezumându-se să inscripţioneze doar „afânători”, în locul denumirii chimice, „arome identic naturale” şi „conservanţi”.
Profitul, mai important decât sănătatea
După unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o ţară civilizată consumă circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Numeroase organisme internaţionale de sănătate au tras serioase semnale de alarmă cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarându-le toxice. Folosirea lor îndelungată sau improprie poate duce, în timp, la formarea unor afecţiuni grave care nu mai pot fi tratate.
În existenţa multimilenară a speciei umane, spune Dr. Pavel Chirilă, mecanismele fiziologice s-au antrenat să recunoască şi să metabolizeze tot ce este aliment natural. De aceea, impactul organismului cu E-urile este enorm: el nu le recunoaşte, nu le acceptă şi se revoltă.
Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de tumori maligne şi benigne.
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se află pe locul al III-lea, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie. În România numărul bolnavilor de cancer se află într-o continuă creştere şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp „boala mileniului III”, împotriva căreia nu există încă premisele că se va descoperi un antidot.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, consideră că incidenţa alarmantă a unor forme de cancer e strâns legată de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt „vinovate” de răspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.
Şi totuşi, de ce se folosesc E-urile, dacă sunt atât de nocive?
Răspunsurile sunt mai multe: statul nu se implică suficient, iar legislaţia este permisiva în acest domeniu; producătorii de alimente se gândesc mai mult la profituri şi mai puţin la sănătate; consumatorii cumpără produsele alimentare respective din necunoaştere sau din cauza veniturilor mici pe care le au, ştiindu-se faptul că alimentele ieftine sunt şi cele cu conţinutul cel mai mare de aditivi.
E-uri periculoase şi alimente toxice
Potrivit Dr. Pavel Chirilă, medic primar de boli interne, E-urile nocive sănătăţii se împart în cinci categorii şi anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potenţial toxice; adaosuri suspecte
În prima categorie se înscrie E 330 acid citric (sare de lămâie) prezent în majoritatea băuturilor răcoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, muştarul sau brânzeturile.
În România, glutamatul de sodiu E 621 - unul dintre cei mai periculoşi aditivi alimentari pentru organismul uman - este folosit la scară industrială, cu acordul autorităţilor sanitare. Se utilizează în fabricarea supelor instant concentrate, a mezelurilor, unele condimente şi conservarea laptelui, brânzeturilor şi ciupercilor. Are efecte neurotoxice, provocând migrene şi crampe. De câţiva ani buni, organizaţii de profil din Uniunea Europeană militează pentru interzicerea folosirii E 621 în produsele destinate consumului uman. De asemenea, Ministerul Agriculturii din SUA şi-a informat public cetăţenii că glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori de risc în apariţia bolilor Alzheimer şi Parkinson.
O situaţie asemănătoare se întâlneşte şi în privinţa folosirii benzoatului de sodiu, E 211, în producerea băuturilor răcoritoare. O concentraţie prea mare de benzen îngurgitată provoacă leucemie şi diverse forme de cancer al sângelui. Fatală, după părerea specialiştilor, este mai ales folosirea în combinaţie a benzoatului de sodiu, E 211, cu acidul ascorbic, E 300. Până în anul 2002, marii producători au renunţat la această combinaţie ucigaşă, însă de atunci au mai fost lansate pe pieţe peste 1500 de noi mărci de băuturi răcoritoare care atentează la viaţa oamenilor.
Intrate insidios în viaţa noastră de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atât de „fireşti”, încât aproape nimeni nu mai sesizează pericolul pe care ele îl reprezintă în mod real, având în vedere că efectele nocive nu se văd nici după o lună şi nici după un an, ci după perioade mari de timp.
Deghizată în tot felul de ambalaje şi reclame ademenitoare, în culori pastelate şi cu mirosuri agresiv-apetisante, alimentaţia chimizată a pătruns în existenţa fiecăruia dintre noi. Ele ne iau ochii, banii, dar şi sănătatea noastră.
Pentru evitarea îmbolnăvirilor, este recomandat să acordăm atenţie la ceea ce cumpărăm şi să nu neglijăm să citim ceea ce scrie pe etichetele sau ambalajele produselor alimentare. E vorba de sănătatea noastră şi a copiilor noştri.
Pr. Alexandru Stanciu
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 22 - noiembrie 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu