Din Duminica Tomii şi până după Rusalii, în unele zone din Ţara Făgăraşului există obiceiul să se facă aşa numitul „maslu de hotar“. Prin această denumire se înţeleg rugăciunile pe care le fac preoţii dintr-un cerc misionar la biserică, în ogrăzi, sau la troiţele din marginea satului pentru hotar, însoţite de săvârşirea Tainei Sfântului Maslu. Ziua în care se face „maslu de hotar“ a devenit astăzi o adevărată sărbătoare a satului, căci vin acasă toţi fiii satului stabiliţi în împrejurimi.
Despre Taina Sfântului Maslu trebuie să ştim că este una din cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii, destinată dobândirii sănătăţii trupeşti şi sufleteşti. Are un pronunţat caracter de pocăinţă: ne rugăm lui Dumnezeu să tămăduiască bolile trupeşti, iertându-ne mai întâi păcatele, acestea din urmă fiind de cele mai multe ori cauza celor dintâi. Din această cauză, înainte de Sf. Maslu este recomandat ca cel ce doreşte să se bucure deplin de efectele acestei Taine să se spovedească.
În prima parte a Maslului auzim de mai multe ori rugăciunea „Stăpâne, Hristoase, milostive, miluieşte şi tămăduieşte pe robii tăi“. Este strigătul omului căzut în păcat, care doreşte cu ardoare harul lui Dumnezeu, aşteptând de la El milă, ajutor şi tămăduire sufletească şi trupească.
Partea a doua a Maslului - şi cea mai importantă - este alcătuită din:
- • rugăciunea pentru sfinţirea untdelemnului, care se rosteşte de şapte ori;
- • 7 texte din Epistolele Noului Testament
- • 7 texte din Evanghelii
- • 7 rugăciuni prin care se cere mila lui Dumnezeu şi Harul Său iertător, pe care le dobândim în special prin ungerea cu untdelemn sfinţit.
Pr. Ion Tărcuţă
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 28 - mai 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu