— Până unde trebuie să
meargă ajutorul bărbatului în gospodărie?
— Nu există în acest
caz nicio măsură şi niciun fel de listă a treburilor pe care le poate face
soţul acasă, ajutând soţia. El poate face orice: să gătească, să facă ordine,
iar dacă nu există maşină de spălat, să spele. De ce nu? În mănăstirile bine
rânduite nu pelerinele sunt cele care slujesc monahii, ci ei înşişi lucrează la
tot ce înseamnă gospodărie şi nu văd nimic jignitor în aceasta. Tot ei fac
ordine în locurile de folosinţă comună şi nu se supără. Aşa că nici soţul nu
trebuie să se ruşineze a-şi ajuta soţia în toate cele ale casei. Acest lucru
este absolut firesc.
Altfel se pune
problema distribuirii muncii în cadrul familiei. Dar şi aceasta depinde de
fiecare familie în parte. Nu se poate vorbi decât despre lucrul de care ar
trebui să se ferească familiile, şi anume de situaţia în care, deşi soţul se
îngrijeşte de casă, soţia îl împinge să nu mai facă nimic, ironizând fiecare
gaură în perete făcută de acesta, după care îi reproşează lipsa de implicare
serioasă în gospodărie. De o astfel de situaţie trebuie să ne ferim.
Pr. Maxim Kozlov,
„Familia, ultimul bastion”
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 68 - octombrie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu