Începuturile. Înainte de a lua fiinţă biserica noastră de garnizoană, a existat în incinta unităţii militare o capelă amenajată într-un corp de clădire, care a funcţionat între Paştele anului 1998 şi Crăciunul anului 2003. În acest răstimp s-a lucrat cu osârdie la ridicarea sfântului lăcaş de astăzi, care are ca hram şi ocrotitori pe „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, sărbătoriţi la 8 noiembrie.
Piatra de temelie s-a pus în ajunul Zilei Armatei din anul 2000, de către Preasfinţitul Visarion, pe atunci Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, în prezenţa preoţilor din oraş, a personalului instituţiei şi a unor invitaţi şi credincioşi din Făgăraş. Proiectul bisericii a fost realizat la Braşov şi în scurt timp am întocmit documentele necesare, obţinând toate aprobările şi demarând apoi lucrările.
Am optat pentru stilul arhitectonic tradiţional ardelenesc, cu biserică de zid de tip navă, turn clopotniţă şi pridvor deschis la intrare. Lucrările au fost făcute de echipe de muncitori specializaţi, dar şi de către personalul calificat al formaţiunii Cazarmare, sub directa îndrumare a preotului militar.
Sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Ca sursă de finanţare am avut donaţiile benevole din partea angajaţilor unităţii militare, dar şi un ajutor substanţial acordat de către credincioşi din zona Făgăraşului, remarcându-se în mod deosebit domnul Ilie Iosu, care a suportat circa o treime din totalul lucrărilor şi plăţilor necesare. Dumnezeu a purtat mereu în grija Sa această lucrare. Deşi în toată vremea şantierului am avut puţini bani, la vremea potrivită veneau cât era necesar, prin binecuvântarea şi purtarea Lui de grijă.
După multă trudă şi jertfă s-a reuşit, începând cu sărbătoarea „Naşterii Domnului” din anul 2003, să se săvârşească, în biserică, prima sfântă slujbă. În următorul an, 2004, la sărbătoarea „Înălţării Domnului”, biserica a primit binecuvântarea arhierească din partea Preasfinţitului Visarion Răşinăreanul, prilej cu care s-au sfinţit şi cele 3 clopote aduse din Grecia. Biserica a fost împodobită cu candelabre aurite venite la Moscova, cu ajutorul credincioasei Anuţa Oltean, cu iconostas sculptat la Bacău şi icoanele pictate ale catapetesmei.
După aproape şase ani de când se slujeşte în biserică a mai rămas de înfăptuit lucrarea de pictură în tehnica frescă, după care să se pecetluiască toată strădania cu evenimentul sfinţirii sfântului lăcaş.
Ocrotitori de nădejde. În tot acest răstimp s-a văzut în chip minunat ajutorul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cărora le este închinată biserica şi sub ocrotirea cărora se săvârşesc sfintele slujbe, dar şi întreaga asistenţă religioasă din instituţia noastră militară. Alegerea Sfinţilor Arhangheli ca hram al acestei biserici nu este întâmplătoare. Dacă privim la icoana lor, vedem reprezentarea relaţiei dintotdeauna dintre Armată şi Biserică: Mihail, îmbrăcat ostăşeşte, cu chip încordat şi dârz, gata de luptă şi cu sabia în mână – simbol al Oştirii; Gavriil, luminat, cu chip blând, vesel şi plin de iubire, ajutător în mântuirea omenirii –simbol al Bisericii.
Sfinţii Arhangheli să ne acopere cu acoperământul aripilor lor îngereşti şi să desăvârşească lucrarea începută cu nădejdea în ajutorul lor!
Pr. Gherasim Frăţilă
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 33 - octombrie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu