Petrecerea
sărbătorilor
în familie, în comuniune, într-o atmosferă pregătită cu grijă şi prin ambianţa
căminului, dar mai ales prin dragoste şi iertare reciprocă, toate altoite
pe baza participării la Sfânta Liturghie, este o sursă de sănătate pentru viaţa familiei
şi creşterea copiilor.
Despre acestea în
fragmentele următoare:
Duhul sărbătorii
trebuie să se simtă în toate
Participarea
familiei la sărbătorile bisericeşti întăreşte legătura cu Biserica, formează
ritmul vieţii interioare. Pentru copii ele sunt un prilej de bucurie.
Duhul de sărbătoare trebuie să se simtă în toate: în aspectul îngrijit şi curat
din casă, în organizarea mesei festive, în îmbrăcăminte, în conţinutul
rugăciunilor, dar, mai înainte de toate, în frecventarea bisericii.
Masă binecuvântată. Trebuie să
conştientizăm şi să simţim în toate că este o sărbătoare religioasă şi că
această sărbătoare este un prilej de bucurie, nu de a mânca ceva gustos, sau,
şi mai rău, de beţie. În astfel de zile, înainte ca întreaga familie să se
aşeze la masă, nu se citesc rugăciunile obişnuite, ci se cântă troparul şi
condacul sărbătorii respective (n.n.: pentru sărbătorile cu dată fixă acestea
pot fi găsite în Ceaslov).
Retrăirea evenimentelor.
Când se
sărbătorea Paştele vechi-testamentar, capul familiei obişnuia să povestească
copiilor istoria acestei sărbători şi ce a însemnat pentru evrei scăparea lor
din robia Egiptului. Pentru o familie ortodoxă este important dacă Paştile şi
Crăciunul, şi dacă se poate şi celelalte sărbători, sunt petrecute nu doar cu
mese festive, ci şi cu lecturi din literatura duhovnicească sau discuţii.
Aceasta este important nu numai pentru copii, dar şi pentru cel care întreţine
discuţia sau citeşte. Astfel, persoana respectivă are posibilitatea să
formuleze şi să mediteze asupra anumitor idei, să conştientizeze însemnătatea sărbătorii.
Toate
sărbătorile trebuie trăite în sens duhovnicesc. Hristos S-a născut într-o anume
zi şi într-un an, dar sărbătorile sunt evenimente care se repetă, ciclic. Iată
de ce cântările Bisericii
sunt la timpul
prezent: „Hristos Se naşte, măriţi-L!”, „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de
fiinţă naşte…”; „Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase;
astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai înviat.”
Cu
trecerea anilor, evenimentele istorice au pierdut din sensul lor şi s-au uitat,
rămânând doar în memoria istoricilor. Însă evenimentele asimilate de Biserică
capătă un sens etern, care este retrăit şi redescoperit în fiecare an.
Adaptare
după Pr. Prof. Gleb Kaleda
Înfrumuseţarea
atmosferei
Cum ar trebui să fie
sărbătorile bisericeşti acasă şi cum se poate crea o atmosferă de sărbătoare?
Este
foarte important ca ciclul vieţii familiale să corespundă cu cel al anului
bisericesc, pentru a rezona cu ceea ce se întâmplă la biserică. De aceea, chiar
dacă veţi participa la sărbătoarea Schimbării la Faţă (în Postul Adormirii
Maicii Domnului) prin sfinţirea merelor, dar acasă se va mânca oricum cotlet de
porc, sau
dacă în timpul Postului Mare aveţi rudenii care îşi serbează ziua de naştere,
iar dumneavoastră încă nu aţi învăţat să vă abţineţi de a merge la astfel de
evenimente în post şi mergeţi, suferind ispite şi căderi, atunci se produce o
ruptură.
Trăirea
bucuriei bisericeşti acasă poate începe de la cele mai simple lucruri:
înfrumuseţarea acesteia cu sălcii la Florii, sau cu flori la Paşti, sau cu
candele aprinse. Legat de candele, se poate schimba culoarea lor în funcţie de
perioada liturgică a anului (roşii în post, galbene sau albe la sărbători).
Copiii vor ţine minte cu bucurie astfel de schimbări în casă. Ne putem aminti
din cartea „Vara Domnului” cu ce
sentiment de bucurie mergea micul Serioja să aprindă candelele în
biserică, tatăl lui cântând în acele momente „Să învie Dumnezeu şi să se
risipească vrăjmaşii Lui…” sau alte cântări bisericeşti. Ne putem aminti şi că,
odinioară, în anumite perioade sau sărbători se făceau copturi speciale, de
exemplu de sărbătoarea celor 40 de Mucenici din Sevastia. La fel, de sărbători
lumea se îmbrăca altfel decât în zilele de rând.
Cu cât
vom aduce schimbările anului bisericesc şi la noi în casă, cu atât se va
micşora şi distanţa dintre noi şi Biserică, iar aceste lucruri se vor întipări în
minţile şi inimile noastre şi ale copiilor.
Adaptare
după Pr. Maxim Kozlov
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 62 – martie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu