Despre impozitarea Bisericii

Lupta împotriva Bisericii a existat întotdeauna. După confiscarea averilor de către Stat şi lupta de prigonire dusă de regimul ateist comunist, în perioada post-decembristă principalul mijloc de intoxicare şi manipulare este mass-media. Reportaje părtinitoare, subiective, fără drept la replică sau, mai grav, acceptând un drept la replică trunchiat drastic în funcţie de interesele realizatorilor, sunt tot mai dese în ultima vreme. Unul dintre subiectele preferate este „averea” Bisericii Ortodoxe Române şi ne-impozitarea ei; de aceea ne-am gândit să aducem câteva lămuriri în acest sens, cu date care sunt omise din prezentările tendenţioase.



Scandaluri create artificial

Biserica, formată din toţi membrii ei, mireni şi clerici, este numită „luptătoare”. Luptătoare nu pentru că luptă împotriva cuiva, ci pentru că este constituită din mulţimea celor care se opun patimilor din ei înşişi şi “duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh” (Efeseni 6;12).
Biserica luptătoare poate fi luptată la rândul ei, iar cei care o luptă se mărturisesc pe ei că nu au nimic din Hristos în ei înşişi. Nu poate mlădiţa să se ridice împotriva Viţei, deoarece Viţa este Cea care dă viaţă mlădiţei (Ioan 15). Iar lupta este cea veche şi cu uneltele ei se dă şi astăzi. Este lupta în care a căzut Adam mâncând din fructul oprit. Acum noi, ca urmaşi ai lui Adam în legea păcatului, cunoaştem binele şi răul fără deosebire, căci nu ştim sau nu vrem să câştigăm discernământul ori dreapta socoteală dată nouă de la Hristos încoace. Şi exact acesta este terenul cu osebire în care Biserica se ispiteşte în luptă de către lupi: planul material şi nedeosebirea binelui de rău, adică nedeosebirea duhurilor.
Şi atunci, vedem de unde bate vântul. Vântul din văzduh. Căci ce probleme au unii cu averea şi impozitarea Bisericii? Biserica luptătoare văzută ca instituţie de utilitate publică (Legea cultelor nr.489/2006, art.8 alin.1). Ce probleme au avut unii cu averea şi impozitarea Bisericii în Grecia? Vă mai amintiţi de scandalul creat artificial în jurul averilor Mănăstirii Vatopedi din Sf. Munte Athos? S-a dovedit ceva ilegal? Nu! Dar mizeria a rămas în cugetele şi amintirea multora dintre cei mai slabi în credinţă ori de-a dreptul necredincioşi...


Neimpozitarea se referă doar la sumele reinvestite

Să revenim, dară, la Biserica neamului nostru cea dreptslăvitoare. Şi să vedem ce spune legea. Legea într-un stat considerat de drept, care apără şi garantează egalitatea în drepturi (Constituţia României art.16, alin.1) precum şi proprietatea şi atributele ei (Constituţia României art.44, alin.1 şi 2). Iar averea materială a Bisericii văzute are, după alcătuirea ei, două componente principale: veniturile şi proprietăţile.
Aşadar, legea care reglementează impozitarea veniturilor (Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal al României) scuteşte toate cultele religioase de la impozitare numai pentru activităţi legate de întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult şi celor conexe acestor activităţi (vezi Nota 1), adică sumele care se cheltuiesc strict în beneficiul credincioşilor. Însă orice sumă de bani cheltuită în scop economic se impozitează. Ca la orice societate comercială. Aşa spun Normele metodologice de aplicare a legii menţionate mai sus (Nota 2). Care Norme metodologice arată şi explicit, prin enumerare, care activităţi nu sunt considerate economice (Nota 3).
Să mai arătăm ceva. De aceste scutiri nu beneficiază numai cultele religioase, ci şi, de exemplu, „fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat” în anumite cazuri. Care sunt aceste cazuri? Ne spune tot legea: este vorba de cazurile în care fundaţia constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar (Nota 4). Seamănă cumva înţelesul cu cel al sintagmei “de utilitate publică” din legea cultelor, nu? Atunci înţelegem ideea scutirii de impozit. Se pare ca legea e consecventă cu sine însăşi!


Activităţile economice ale Bisericii sunt impozitate

Dar ce spune aceeaşi lege cu privire la imobile, căci cu privire la venituri am văzut. Ei bine, aceeaşi idee este reliefată şi cu privire la imobile. Adică, sunt scutite de impozit clădirile ce constituie, prin destinaţie, lăcaşuri de cult ale cultelor religioase, ori cele care sunt folosite strict în scopul desfăşurării activităţilor de învăţământ, caritate sau de altă natură non-profit. Adică imobilele care au o destinaţie strict în beneficiul credincioşilor (Nota 5). Orice altă clădire folosită în scop economic se impozitează (Nota 6). Ca la orice societate comercială. Aşa spun Normele metodologice de aplicare a legii menţionate mai sus. Atunci înţelegem ideea scutirii de impozit privind imobilele. Şi aceste prevederi nu privesc numai clădirile cultelor ci şi, de exemplu, clădirile utilizate pentru activităţi social umanitare de către asociaţii şi fundaţii, precum şi alte clădiri (vezi Nota 5). Se pare că, şi în acest caz, legea e consecventă cu sine însăşi!


17 culte beneficiază de această lege

Să reamintim acum şi să accentuăm că legea face vorbire nu numai de Biserica Ortodoxă, ci de ”culte religioase” în general, adică de totalitatea cultelor religioase recunoscute de lege română (Legea cultelor nr.489/2006 art.49, alin.1), în total 17 culte şi organizaţii religioase, enumerate explicit în Anexa la aceeaşi lege a cultelor! Şi atunci, de ce numai către Biserica Ortodoxă se arată culpabil cu degetul? De ce, ridicând problema impozitării averii Bisericii, se atacă de fapt activitatea de utilitate publică a acestei instituţii recunoscută ca atare de stat? Pe cine deranjează, de fapt, facerea de bine a Bisericii? Şi asta pentru că, până la urmă, cel care beneficiază de activităţile de utilitate publică ale Bisericii este unul: românul. Adică cetăţeanul României şi, în acelaşi timp, mădularul Bisericii. Acelaşi român care, prin impozitele şi taxele pe care le plăteşte, aduce grosul veniturilor în vistieria statului.
Şi atunci ce aflăm, de fapt? Că cei care atacă astfel Biserica luptătoare, atacă de fapt cetăţeanul român. Şi asta desconsiderând Statul ca bun garant al ordinii de drept, ba dându-i şi lecţii. Totul în numele democraţiei şi al unei vânturate aşa-zise echităţi!
Iar acum vedem, deci: nimic nou sub soare! Ispita e aceeaşi, căci cel căzut ca un fulger din cer nu are inspiraţie. Doar imaginaţie. Şi asta limitată de însăşi căderea sa. Noi, însă, nu vom uita ce a spus Mântuitorul: “Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta” (Ioan 18;36) şi “dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât” (Ioan 15;18). Să ne rugăm, dară, pentru toţi, căci “întru răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre” (Luca 21;19). Amin!

Jurist Alexei Burlacu, Protopopiatul Braşov

NOTE:

Nota 1. Scutiri doar pentru sume reinvestite
Art. 15 Scutiri
(1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
…………………………………………………………………………….
f) cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (s.n.).

Nota 2. Profiturile sunt impozitate
Norme metodologice (6):
Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri (s.n.).

Nota 3. Activităţi care nu sunt considerate economice
Norme metodologice (8)
Nu sunt considerate activităţi economice:
b) livrarea următoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciuliţe şi medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activităţii de cult religios, precum tămâia, lumânările, dar cu excepţia celor decorative şi a celor pentru nunţi şi botezuri.

Nota 4. Legea nu se referă doar la Biserică
Norme metodologice (4)
Fundaţia constituită ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent si irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar (s.n.).

Situaţia clădirilor
Nota 5. Art. 250 Scutiri
(1) Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:
............................
2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice (s.n.);
3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice (s.n.);
4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice (s.n.);
8. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
................................
12. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
...................................
19. clădirile utilizate pentru activităţi social umanitare, de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local.
(2) Nu intră sub incidenţa impozitului pe clădiri construcţiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.

Nota 6. Norme metodologice (22)
(1) Prin sintagma "încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice", menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 1-5,7, 11, 14, 15, şi 17 din Codul fiscal, se înţelege spaţiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comerţ, astfel cum sunt definite în Codul comercial, altele decât destinaţiile specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 56 - septembrie 2011