miercuri, 25 mai 2011

Pregătirea hranei, armonie pentru trup şi suflet


Feriţi-vă de fals
„Nici eu n-am o curte prea mare, n-am o gradină în care să-mi cultiv toate legumele de care am nevoie, dar ştiu să caut în piaţă ceea ce este natural şi sănătos. Nu mă las niciodată atrasă de produsele făţoase şi mari, lucioase şi colorate. Se vede de departe că au fost stropite cu cine ştie ce substanţe, că au fost forţate să crească aşa. Sunt bune de pus în fotografii, dar nu în farfurie, pentru că sunt sărace în substanţe nutritive. În schimb, merişorul pe care-l are de vânzare o bătrânică rătăcită, parcă, în piaţă, măruţul acela mic şi sfrijit, dar cu miros şi gust delicios, poţi fi sigur că este aşa cum l-a lăsat Dumnezeu. N-a fost pompat cu îngrăşăminte şi chimicale. Primul meu sfat este să vă feriţi de ceea ce este fals în alimentaţie, de lucrul contrafăcut. Duceţi-vă la piaţă şi nu în marile magazine, unde se comercializează exclusiv produse de import. Încetul cu încetul, veţi învăţa să alegeţi şi vă veţi obişnui să mâncaţi sănătos.
Pare greu până te apuci să le faci, dar după ce te-ai obişnuit, e floare la ureche. Câştigi viaţă mâncând natural, câştigi sănătate, putere de lucru, bună dispoziţie şi încredere în tine.”

Şi ochiul trebuie să se hrănească
„Prepar hrană cu dichis şi atenţie, ca şi cum ar fi pregătită pentru cine ştie ce oaspete de vază. Şi ochiul trebuie să se hrănească şi să se bucure de o mâncare prezentată deosebit. Profesoara mea, Maria Vulcănescu, de la Şcoala de menaj, cu studii la Institutul Damenstift din Viena, o mare doamnă, ne spunea tot timpul să avem grijă ca tot ceea ce este în jurul nostru să fie armonios, frumos, pentru că aşa şi sufletul primeşte armonie. Femeile sunt cele care într-o familie sunt datoare să vegheze la acest lucru, mai mult decât bărbaţii. Ele trebuie să asigure echilibrul şi armonia în care se desfăşoară viaţă de familie.”

Nu te agita plănuind prea multe
„ Dacă-ţi petreci viaţă tot adunând şi scăzând, dacă-ţi mănânci timpul calculându-ţi arginţii, eşti cel mai sărac om, eşti cel mai năpăstuit suflet. Sărăcia sufletească, grija şi obsesia agoniselii nu fac inimă curată şi nici nu aduc linişte. Este o vorba care zice să laşi fiecărei zile grijile ei, să nu te agiţi plănuind prea multe, să nu faci socoteli pe care nu le poţi împlini. Dumnezeu are grijă de toţi şi de toate creaturile Lui. El singur ţine cântarul şi da fiecăruia după cum a trăit.”
Elena Niţă-Ibrian

Apostolat în Țara Făgărașului nr. 52 - mai 2011

2 comentarii:

darul din inima noastra spunea...

Draga Natalia, am preluat si pe blogul meu ultimul fragment, gasind in el cuvantul inima.
http://daruldininimanoastra.blogspot.com/2011/05/grijile-murdaresc-inima.html

Chiar te rog, daca ai timp, sa pui semn de carte la lecturile tale acolo unde intalnesti o inima si cand ai din nou timp liber, sa imi lasi citatul pe blog. Imbratisari.

Natalia spunea...

Adriana, încerc. Te îmbrăţişez şi eu, cu mult drag!