Suntem tot atât de bătrâni ca şi arterele noastre

„Dacă vrei să cercetezi bine lucrurile, vei vedea că postul are grijă de sănătatea trupului. Iar dacă nu crezi cuvintele mele, întreabă-i pe doctori, să-ţi zică ei mai bine. Aceştia spun că sănătatea este menţinută prin cumpătare la mâncare, pe când lăcomia duce la tot felul de boli, care distrug trupul”.

Sf. Ioan Gura de Aur

În alergarea zilnică printre furcile caudine ale multor ucigaşi, ştiinţa medicală oferă un ajutor deosebit alergătorului. El poate să treacă în siguranţă pe lângă domnul Diabet, orbindu-1 cu câteva seringi de insulină. Doamna Pneumonie poate acum să fie răpusă împuşcând-o cu penicilină. Chiar şi domnul Cancer, dacă este descoperit la timp, poate fi înlăturat prin talentul unui chirurg. Dar, de-a lungul acestui drum o întâlnim şi pe doamna Arterioscleroză, care sfidează cu succes armele medicale şi mânuieşte un pumnal tot mai mare pe an ce trece.
Arterele produc tulburări pe o scară foarte întinsă din cauză că ele devin mai înguste, sclerozate (adică îşi pierd elasticitatea) şi deci sângele circulă mai greu prin ele. Ţesuturile vii necesită în permanenţă alimentare cu sânge proaspăt. Dacă această alimentare este întreruptă sau împiedicată, se ajunge curând la consecinţe grave şi chiar la moarte.
Arterele bolnave stau la baza multor afecţiuni cum ar fi: şocurile de apoplexie (pierdere bruscă a cunoştinţei şi a sensibilităţii, provocată de ruptura unui vas din creier, urmată de hemoragie), atacurile coronariene (arterele coronare sunt cele ce hrănesc muşchiul inimii), anghinele pectorale (durerea care arată că inima este lipsită de oxigen), gangrene (moartea ţesuturilor, ce afectează, în principal, membrele, uneori şi viscerele ca ficatul, plămânul sau intestinul) şi ulcere, boli de rinichi, precum şi alte stări fatale.
Ce putem face pentru a înlătura pe cel mai sălbatic ucigaş al omului - Arterioscleroza? Literatura medicală abundă în studii care arată importanţa reducerii unei substanţe grase numită colesterol.

Ce este colesterolul?

Colesterolul este un tip de lipide (grăsimi) necesar bunei funcţionări a organismului. Este util în formarea membranelor celulare, a unor hormoni, a vitaminei D etc. Colesterolul are două surse: o parte (cea mai mare) se formează la nivelul ficatului, din grăsimile din alimentaţie, iar o altă parte provine direct din alimentele care conţin colesterol. Este, deci, normal să avem colesterol, însă într-o anumită limită. Peste această limită colesterolul devine nociv.
Mult timp s-a considerat că un nivel crescut al colesterolului produce efecte negative asupra organismului. Dar, pe măsură ce oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă mai multe despre modul de transport şi de utilizare a colesterolului în organism, a devenit evident faptul ca valoarea colesterolului total nu oferă informaţii suficiente. Colesterolul este transportat prin sânge cu ajutorul unor substanţe numite lipoproteine. În funcţie de densitatea acestor „mijloace de transport”, colesterolul este împărţit în două categorii:

• - Colesterolul bun (conţinut în lipoproteinele cu densitate înaltă, HDL): este implicat în multe funcţii importante ale organismului, este mai puţin dăunător şi trebuie menţinut la un nivel ridicat.
• - Colesterolul rău (conţinut în lipoproteinele cu densitate scăzută, LDL): este cel care împiedică circulaţia sângelui în vene şi artere.

Depozitele de colesterol rău sunt ca reziduurile şi gunoaiele dintr-un sistem de canalizare, care se acumulează în pereţii ţevilor de drenaj. Pe măsură ce se depun straturile de murdărie, curgerea lichidelor este tot mai restricţionată, până când ţevile nu mai funcţionează eficient.
O cantitate mare de colesterol rău în sânge formează pe pereţii vaselor sangvine adevărate ,,tumori” (depozite) care împiedică elasticitatea arterelor ducând la îngustarea şi chiar înfundarea acestora. Aceste tumori se numesc ateroame, de unde şi termenul de ateroscleroză pentru tipul cel mai grav de arterioscleroză.
Multe studii ştiinţifice recente arată că agenţii cei mai importanţi care măresc acest periculos colesterol în sânge sunt:
1. Consumul de grăsimi animale;
2. Supragreutatea;
3. Fumatul;
4. Emoţiile şi încordarea (stresul).

1. Consumul de grăsimi animale

Ştiinţa medicală dovedeşte astăzi că o cauză importantă a arteriosclerozei este alimentaţia cu grăsimi animale. În ultimele decenii, revistele, radioul şi televiziunea difuzează bunele sfaturi că noi putem reduce ravagiile celui mai mare ucigaş. Cum putem acest lucru? Trebuie să înlocuim sau cel puţin să reducem grăsimile rele cu grăsimi bune şi să consumăm cât mai multe fructe şi legume.
- Grăsimile rele din alimentaţie, care cresc colesterolul din sânge, sunt:

• a. Grăsimile saturate de origine animală: carne grasă de porc, miel, vită; pieliţa de la pui; untură de porc/pasăre; unt, lapte sau preparate din lapte integral.
• b. Grăsimile nocive de origine vegetală. Sunt acele grăsimi care provin din uleiuri vegetale (adică din grăsimi bune) în urma prelucrării chimice; exemple de alimente bogate în astfel de grăsimi: margarină, biscuiţi, cartofi prăjiţi, mâncare de fast-food, chipsuri, prăjiturele, pâine albă.
• c. Colesterolul din alimente: organe (ficat, rinichi, creier); gălbenuşul de ou.
• Uitaţi-vă pe etichetă când cumpăraţi! Alegeţi produse cu un conţinut scăzut de colesterol şi grăsimi saturate!

- Grăsimile bune din alimentaţie ajută la scăderea colesterolului, atunci când le folosiţi cu moderaţie în locul grăsimilor rele. Grăsimile bune din alimentaţie sunt reprezentate de grăsimile mono- şi polinesaturate. Aici intră: uleiurile din plante, nuci, seminţe, alune, avocado, uleiul de măsline, peştele.
Peştele reprezintă o sursă de grăsimi polinesaturate, unele numite acizi graşi omega trei. Există studii care au arătat că 1g/zi de acizi graşi omega 3 a scăzut riscul de deces de cauză cardiovasculară la pacienţii cu infarcte miocardice în antecedente. Cel mai bogat în astfel de acizi graşi omega 3 este somonul.

2. Supragreutatea

Surplusul de kilograme este strâns legat de nivelul de colesterol din sânge, pentru că o creştere în greutate pe fondul ţesutului adipos (nu muscular, cum se întâmplă în cazul sportivilor de performanţă) presupune depozitarea grăsimilor în ţesutul gras, cu scăderea „colesterolului bun” din sânge, ceea ce duce inevitabil la creşterea „colesterolului rău” şi începerea bolii aterosclerotice. Scăderea în greutate chiar cu numai 10% pentru cei supraponderali poate duce la îmbunătăţiri considerabile ale nivelului de colesterol în sânge.
În lume există peste un miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decât cele 800 de milioane de persoane ce suferă de malnutriţie, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cel puţin 300 de milioane de adulţi sunt obezi. Obezitatea progresează şi în rândul copiilor: în lume există 22 de milioane de copii obezi cu vârsta sub cinci ani. Obezitatea infantilă tinde să ia proporţii alarmante şi în Uniunea Europeana, unde 14 milioane de copii sunt supraponderali şi numărul acestora creşte anual cu 400.000.
Un studiu al Centrului de calcul şi statistică sanitară din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice arată că în România aproximativ 30% din populaţie suferă de obezitate, iar 20% este supraponderală; cele mai afectate sunt persoanele cu vârsta între 15-64 de ani. Numărul copiilor supraponderali e cu 18% mai mare în ultimii zece ani.
Biroul European de statistica - Eurostat susţine că obezitatea este factor de risc în aproximativ 75% din bolile contemporane. Hrana prea bogată în zaharuri şi grăsimi nocive şi activitatea fizică redusă sunt principalele cauze ale obezităţii, care la rândul ei este principala cauză a unor maladii cronice precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, accidentele vasculare cerebrale şi unele forme de cancer.

3. Fumatul

Deşi este deja cunoscut faptul că tabagismul are mai multe efecte negative asupra corpului, în general, şi circulaţiei sângelui, în particular, multă lume nu cunoaşte legătura exactă pe care fumatul o are cu colesterolul.
Principala relaţie dintre tabagism şi colesterol este reprezentată de faptul că fumatul reduce nivelul colesterolului bun. Acest colesterol ajută ficatul la filtrarea grăsimii din sânge şi cu cât nivelul lui scade, cu atât mai puţină grăsime va fi filtrată de ficat. Asta înseamnă că mare parte din grăsimea care ar trebui filtrată din sânge va rămâne în sistemul sanguin şi se va depune pe pereţii arterelor. Pe lângă reducerea nivelului colesterolului bun, multe studii au arătat că fumatul creste nivelul colesterol „rău" (LDL). din sânge.
Din fericire, aceleaşi cercetări au arătat că efectele fumatului asupra colesterolului nu sunt permanente. S-a observat că echilibrul dintre colesterolul bun şi rău s-a restabilit de la sine după câteva săptămâni de la renunţarea la fumat. Chiar şi reducerea numărului de ţigări fumate poate avea un efect benefic asupra colesterolului. Numărul mai mic de ţigări fumate înseamnă că o cantitate mai mică de substanţe dăunătoare din tutun vor intra în corp iar colesterolul va fi mai puţin afectat. Totuşi, pentru a reduce la zero problemele cu colesterolul legate de tabagism, este recomandată renunţarea totală la fumat.

4. Stresul

Un studiu realizat de o echipă de cercetători englezi de la University College London arată că stresul afectează nu numai tensiunea arterială, capacitatea sistemului imunitar şi anumiţi factori inflamatori, ci şi nivelul de colesterol. Stresul creşte secreţia hormonilor de stres (adrenalina şi cortizolul), care duc la creşterea sintezei de colesterol, dar şi la acumularea acestuia în organism.
„Studiul nostru, susţin Andrew Steptoe şi Lena Brydon, a arătat că fiecare individ are un răspuns diferit la nivelul colesterolului când vine vorba de stres. Unii dintre participanţi au înregistrat creşteri substanţiale ale nivelului de colesterol, în timp ce alţii nu au înregistrat nici o creştere. Se pare că reacţia unei persoane la stres este unul dintre mecanismele prin care nivelul de lipide creşte.”

Postul, maica sănătăţii

Pe cât suntem de fericiţi că ştiinţa a ajuns la acest rezultat, spune Dr. Mc Miller în cartea sa Boli evitabile, pe atât suntem de uimiţi descoperind că cercetările noastre ultramoderne sunt cu 3500 de ani în urma preceptelor biblice: „Şi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: Grăieşte fiilor lui Israel şi le zi: nici un fel de grăsime, nici de bou, nici de oaie, nici de ţap să nu mâncaţi”. (Lev. 7, 22-24).
Dumnezeu a accentuat repetat pericolul înspăimântător al arteriosclerozei. Povaţa Sa preventivă din Legea veche adresată evreilor, care locuiau într-o zonă cu climă caldă, de a nu mânca grăsime animală (Lev. 3, 17), poate nu ne-ar strica nici nouă, creştinilor, sau poate măcar ar trebui să o avem în vedere. Dacă nu putem să renunţăm total, măcar să renunţăm pentru o perioadă de timp, să dăm voie organismului nostru să se mai refacă, să se mai detoxifice.
Din cele de mai sus reiese clar că factorii care combat arterioscleroza stau într-un acord deplin cu principiile postului creştin. Postul, pe lângă dimensiunea duhovnicească, este şi maica sănătăţii, ne asigură Sfinţii Părinţi. „Luaţi aminte la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre cu saţiul mâncării şi cu beţia” (Luca 21, 34), spune Mântuitorul. Iar Sfântul Vasile cel Mare zice că „bucatele cele grase şi cele de multe feluri neputând să le mistuie stomacul, multe boli au adus în lume. Iar înfrânării şi postului, pururea îi urmează sănătatea”. Aşadar, ţinut cu măsură, postul este bun doctor şi pentru trupurile noastre.
Cumpătarea la mâncare, renunţarea pentru un timp la alimentele de origine animală, depărtarea de viciul beţiei şi al fumatului, câştigarea păcii lăuntrice, realizarea gândirii altruiste şi a vieţii curate, ar reduce multe din bolile, grijile şi dificultăţile oamenilor.

Pr. Alexandru Stanciu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 50 - martie 2011