Principiile unei alimentaţii sănătoase (2)

Continuăm sfaturile domnului Prof. Dr. Pavel Chirilă referitoare la principiile unei alimentaţii sănătoase:

Alimente bogate în fibre: cereale integrale şi fructe.
Pâinea – este cel mai nutritiv aliment, se recomandă însă doar pâinea integrală.
Ceaiul – oamenii sănătoşi beau ceaiuri de fructe (preferabil fructe de pădure) sau ceai verde.
Vinul – în cantitate de 100-150 ml pe zi este permis (chiar indicat) persoanelor care nu au contraindicaţii la alcool.
Cafeaua – este permisă în cantitate mică (o cafea pe zi). Este de preferat cafeaua boabe măcinată în casă (pentru conservarea aromelor şi pentru a evita amestecul cu aditivi). Se toarnă 1 ceaşcă (100-150ml) apă fierbinte peste o linguriţă cafea prăjită şi măcinată. Se infuzează (acoperit) 15 minute. Se îndulceşte cu miere şi eventual se consumă cu lapte. Cafeaua filtru este cafea infuzată şi corespunde principiilor dieteticii naturiste. Cafeaua fiartă, dată în clocot, este toxică.

A consemnat Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Darul lui Dumnezeu: Susanul

Dumnezeu a pus natură toate elementele de care avem nevoie pentru a ne păstra sau remedia sănătatea. Plantele sunt izvoare minunate de sănătate, pe care din păcate le folosim prea puţin, de aceea ne-am propus să le cunoaştem prin intermediul acestei rubrici. Pentru început susanul, o sursă minunată de diferite minerale, vitamine şi alte substanţe cu efecte benefice. Pe lângă câteva date despre acesta, vă oferim şi reţeta de gomasio, un amestec pe bază de susan care înlocuieşte sarea şi dă gust mâncării.

Seminţele de susan conţin: calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, vitaminele B, D, E, F, proteine (cu 50% mai mult decât carnea), lecitină – valoroasă pentru sistemul nervos. De mare importanţă sunt şi acidul linoleic, care previne arterioscleroza, reduce colesterolul, ajută în diabet. Grăsimile vegetale care se găsesc în susan conţin acizi graşi nesaturaţi, care previn îmbătrânirea timpurie. În plus, seminţele sunt bogate în arginină, un aminoacid care contribuie la întârzierea apariţiei tumorilor, ajută la detoxifierea ficatului şi rinichilor şi la întărirea sistemului imunitar. Tot arginina stimulează spermatogeneza, crescând astfel fertilitatea.
Susanul este o importantă sursă de calciu uşor asimilabil. Poate fi folosit zdrobit în râşniţa de cafea şi amestecat cu miere formând o pastă, sau din el se poate prepara lapte de susan. Făina din seminţe de susan are un conţinut de calciu de trei ori mai mare decât aceeaşi cantitate de lapte.
Uleiul de susan este un bun produs de întreţinere pentru piele. Protejează şi înfrumuseţează aspectul acesteia, redându-i aspectul normal, catifelat, elastic. Conţine şi o substanţă protectoare împotriva luminii, fiind folosit astfel ca ulei de plajă. Trebuie însă păstrat la rece.
Datorita efectului antifungic şi bactericid, uleiul de susan presat la rece se utilizează şi în prevenirea şi tratarea parodontozei şi aftelor bucale, tratamentul constând în masarea zonei bolnave cu 2-3 picături de ulei în fiecare seară, timp de 3 luni cel puţin.
În mâncăruri, savoarea seminţelor de susan creşte considerabil atunci când sunt prăjite. Ele pot fi adăugate la salate, carne, legume, supe sau la sosuri.

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Vezi şi
Reţeta de gomasio, un condiment pe bază de susan şi sare
Legume cu gomasio

Gomasio

Gomasio este un condiment care nu îmi lipseşte din casă. L-am descoperit acum câţiva ani, savurând o salată de legume într-un restaurant japonez. La început l-am cumpărat din magazin, apoi am învăţat să îl fac acasă. E vorba despre un amestec de seminţe de susan şi sare. De preferat sare de mare grunjoasă, condimentul fiind originar din Japonia. Denumirea provine, deci, din japoneză, de la goma (susan) şi shio (sare).
Modul de preparare e simplu. Seminţele de susan se prăjesc puţin (căldură eliberând aromele), se amestecă cu sarea şi se macină rapid. Se păstrează câteva luni în cămară într-un borcan sau într-o cutie metalică, închise.
Proporţia între susan şi sare depinde de gust. Eu pun nouă părţi de susan şi o parte de sare, dar vă sfătuiesc să încercaţi să micşoraţi sau să măriţi proporţia de sare în funcţie de gustul vostru.
Ce facem cu gomasio? Simplu, îl putem folosi la orice mâncare: salată de legume, biscuiţi aperitiv, presărat peste pui sau peşte, presărat peste vinete sau dovlecei la cuptor, în supe, peste ouă, etc. El înlocuieşte sarea şi dă gust.

Ingrediente:

• 180 g seminţe de susan
• 20 g sare de mare grunjoasă

Preparare: Vărsaţi seminţele într-o tigaie. Puneţi tigaia pe foc mijlociu până când seminţele se prăjesc şi încep să sară din tigaie. Luaţi tigaia de pe foc, vărsaţi sarea şi amestecaţi totul cu o lingură de lemn. Măcinaţi apoi în mojar sau în robot. Aveţi grijă, seminţele nu trebuie măcinate foarte tare, aspectul de grunjos trebuie totuşi să rămână (vezi foto). Vărsaţi amestecul într-un borcan cu un capac. Păstraţi-l în cămară, nu în frigider. Se poate păstra timp de 3 luni.

Reţetă oferită de doamna Irina Dufraise – Franţa

www.invatsagatesc.blogspot.com

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Vezi şi
Darul lui Dumnezeu: Susanul
Legume cu gomasio

Legume cu gomasio

De când am aflat reţeta de gomasio totul s-a schimbat în bucătăria noastră. Mie îmi plăcea susanul oricum, dar folosit sub formă de condiment a dat gata toţi musafirii noştri (fără excepţie!).
Una din variantele în care l-am folosit este cu legume. Legumele se fierb în apă clocotită şi sărată, se trec sub jet de apă rece, se stropesc cu un sos din ulei şi oţet (proporţiile le alegeţi în funcţie de gust) şi se condimentează abundent cu gomasio. O garnitură excelentă pentru orice friptură!

Reţetă oferită de doamna Nicoleta Cintar, Craiova

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Vezi şi
Darul lui Dumnezeu: Susanul
Reţeta de gomasio

Bine de ştiut:

- Hreanul ras nu-şi va mai schimba culoarea dacă va fi stropit cu puţin lapte.
- Pătrunjelul verde va avea mai multă aromă dacă, înainte de a-l tăia, îl introducem câteva momente în apă fiartă.
- Mujdeiul de usturoi va avea gust mai plăcut dacă, înainte de a fi întrebuinţat, se va freca cu o linguriţă de miere şi puţin piper.

Mihaela Bîlbă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009