Lady
Gaga va concerta în ziua în care Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe Sfinţii
Martiri Brâncoveni. Turneul „Born this way” („Născut astfel”) este menit să
promoveze homosexualitatea şi deviantul printr-o serie de strategii complexe.
În timp ce în unele ţări au existat proteste serioase împotriva susţinerii
acestui concert, iar în altele a fost interzis accesul minorilor, în România
copiii sunt invitaţi să se îmbrace cât mai excentric pentru a câştiga un loc
într-o zonă special amenajată: Monster Pit. Având în vedere răspândirea rapidă
a fanilor acestui personaj cu o putere imensă de influenţă mai ales asupra
tinerilor, vă prezentăm o scurtă analiză a fenomenului, dincolo de aparenţe.
Simbol
al devierii şi al culturii impulsurilor carnale
Lady
Gaga este în acest moment probabil cea mai „fascinantă” vedetă, sau cel puţin cea mai imprevizibilă. Apariţiile ei sunt mereu surprinzătoare,
iar videoclipurile şi
concertele pe care le susţine sunt
adevărate scene de teatru sau de film, cu scenarii gândite până la cel mai mic
detaliu.
Lady
Gaga surprinde având mereu alt chip, lăsând impresia adesea că este altă
persoană. Se îmbracă mereu altfel şi
întotdeauna cât mai extravagant, câteodată de-a dreptul grobian (haine de
carne, haine de păr, haine din bule de săpun, etc.). Îşi
schimbă întotdeauna coafura (coafură din telefoane fixe, bigudiuri din cutii de
Pepsi), se machiază mereu altfel, se rujează vulgar, strident şi în culori aprinse. Se foloseşte de măşti
pentru a reda mai bine un nou personaj. Are mereu ochelari ciudaţi (ex: din mini-ecrane video, din
ţigări, din bijuterii, etc.).
Apare pe scenă în costumaţii şi ipostaze cât mai extravagante,
căutând la fiecare apariţie să
surprindă, să fie originală. Îşi
dezgoleşte trupul adesea afişându-se ca o persoană lipsită de
pudoare, folosindu-se de corpul ei şi de mişcările lascive pentru a atrage
privirile. Are şase tatuaje permanente pe trup,
fiecare având un mesaj clar. Lady Gaga este considerată un simbol al
homosexualităţii, câştigându-şi succesul cu videoclipuri şi versuri care sunt adresate
direct comunităţilor gay.
Claudiu
Bălan, Ortodoxia tinerilor
Scenă
sub formă de templu cu simboluri oculte
Tinerii
sunt pândiţi în special de surogatul
magico-tehnologic al industriei de divertisment, care are capacităţi din ce
în ce mai hipnotice şi
pătrunde tot mai adânc în sufletul maleabil al adolescenţilor, invadându-i cu
ritmurile, vibraţiile, imaginile (iconice, cum sunt numite chiar de
industrie!) şi mai ales senzaţiile lumii show-bizului. Astfel, spectacolele marilor vedete nu mai sunt demult simple
concerte de muzică, ci sunt înscenări complicate în care tehnologiile media
sunt folosite din plin, conferind o puternică dimensiune dramatizată, cu scene
în care dansul e folosit nu doar ca mişcare antrenantă, ci pentru a transmite
un mesaj de cele mai multe ori politic – nu de puţine ori legat de promovarea
drepturilor gay. Alături de dans sunt
folosite şi imaginile, mişcarea scenică fiind dublată de videoclipuri încărcate
cu simboluri, care transmit la rândul lor un mesaj manifest politic sau
implicit ocult. Lady Gaga, de pildă, foloseşte din
plin simboluri oculte, precum: ochiul lui Horus, piramida, inorogul, triunghiul
etc. – toate reprezentări folosite în cadrul masoneriei. De altfel, una din piesele aflate pe albumul „Born
this way” se intitulează chiar „Mother G.O.A.T” („Mama-Capră”). Simbolul e
evident, imaginea ţapului fiind un binecunoscut simbol demonic, iar capra este
folosită în opoziţie cu oaia, simbolul creştinilor prin excelenţă.
Din acest punct de vedere, Lady Gaga constituie
un caz paradigmatic, cu menţiunea că, în ceea ce o priveşte, dimensiunea ocultă
este mult mai pronunţată. (…) Turneul este conceput ca o manifestare cu motive
explicit cultice chiar din posterul de promovare: Lady Gaga este acoperită
(doar) de un plastic, aflându-se în faţa unor porţi monumentale ale „Capelei
Electrice” („Electric Chapel”). Într-o altă imagine se poate vedea că scena
pe care are loc show-ul este reprezentată sub forma unui templu grandios, de un
simbolism eclectic, spectatorii făcându-se părtaşi unui act cvasi-cultic.
Aşadar, a participa la un astfel de concert
este un act care trece dincolo de latura divertismentului, ajungând până la
dimensiunea de adorare din ritualurile mistice (templu, zeiţă,
adoratorii-închinătorii ei).
Ioan Bucur, Familia ortodoxă nr. 7/2012
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 67 - august 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu