Citeam undeva acum o lună de zile că s-a realizat un sondaj care a avut ca obiect să se constate cine are mâinile cele mai lungi din lume, să se stabilească dacă există vreo categorie de oameni, vreun popor sau vreo parte a lumii unde oamenii să aibă cele mai lungi mâini. Unii au spus că ţăranii au cele mai lungi mâini, alţii că oamenii care trăiesc la ecuator, alţii că atleţii, alţii că... hoţii. Cel mai impresionant răspuns a fost, însă, al unui bătrân care a spus că cele mai lungi mâini le au oamenii care prin rugăciune îşi întind nevăzut mâinile până la Poarta Cerului şi de acolo apucă binecuvântări şi le coboară pe pământ.
Este dătător de nădejde şi de bucurie să ştii că există un loc anume unde binecuvântările stau ciorchin şi te îmbie să guşti din ele. Este, de asemenea, dătător de nădejde să ştii că Cineva a pregătit special pentru tine pachete cu fericire, pungi cu sănătate, lăzi cu mângâieri, baxuri cu bucurie. Toate acestea te aşteaptă şi nu trebuie decât să întinzi mâna. De unde atâta siguranţă pe ceea ce spun? Din încredinţarea personală a Celui care le-a pregătit, care ne spune neîncetat: „Eu zic vouă: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, şi celui ce bate i se va deschide. Şi care tată dintre voi, dacă îi va cere fiul pâine, oare, îi va da piatră? Sau dacă îi va cere peşte, oare îi va da, în loc de peşte, şarpe? Sau dacă-i va cere un ou, îi va da scorpie? Deci dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi fiilor voştri daruri bune, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer de la El!” (Luca 11, 9-13)
Totul e să ştii cum să ceri, cum să baţi. Să baţi cu nădejde, să ai încredere că Domnul este credincios făgăduinţelor pe care le face, dar mai ales să baţi cu mâinile virtuţii.
Când intru în biserică văd mâini care se ridică neîncetat spre cer, flămânde după har. Când privesc în Altar văd mâinile preoţilor care se înalţă, chemând Duhul Cel-de-Viaţă-Dătător, mâinile care Îl poartă în braţe pe Hristos şi-L trec de la unul la celălalt, într-o neobosită împărtăşire. Văd mâini însetate de dreptate, mâini care cer milă, mâini care mulţumesc şi care se închină, mâini neobosite şi genunchi bătătoriţi, voci care cântă „ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară”... Ale cui sunt, oare, cele mai lungi mâini?
2 comentarii:
Doamne, ajuta!...frumoasa este aceasta indraznela la care ne indeamna Dumnezeu...de multe ori nici nu cerem bine si primim imediat...dar daca am face-o mai staruitor?!
Dragi blogeri...va invit sa punem blogul la o fapta buna...tocmai se desfasoara un concurs...premiul e de 1000 de euro...multi/putini, acestia pot ajuta Asociatia IHTIS
http://feeds2.feedburner.com/asociatia-ihtis
sa mai faca un pas (mic e adevarat), pe drumul pe care au pornit.
Am studiat site-ul lor si mi-am dat seama ca unii oameni sunt reticienti in a ajuta, si in loc sa se informeze prefera sa jigneasca.
Pentru ca anul trecut am intalnit-o pe Michi Mihaescu (fondator IHTIS)si am vazut de cata energie dispune, cu toate ca e persoana cu handicap, incet -incet, am inceput sa ma implic, din umbra, cum ii place ei sa spuna...o promovare a site-ului pe blogul meu si alte actiuni...acum ma gandesc ca o putem ajuta sa castige si acest concurs...ea insasi participa cu un articol, dar dupa cum va spuneam...oamenii au alergie la fundatii (unii, noi cei de aici cu siguranta ca nu)....asa ca m-am inscris si eu cu o poveste...
Daca vreti sa imi fiti alaturi, postati acest mesaj la cei din lista voastra de urmarire, la comentariul zilei de 22 martie (daca exista postare), daca nu, la ultima postare...asta ca sa nu ne suprapunem cu mesajele...si sa obtinem un efect invers....agasarea dauneaza grav reclamei...
Pasul urmator va fi sa notati cu 10 povestea de aici:
http://www.e-psiho.ro/articole_concurs.php?id=83
si sa lasti un comentariu...strict la poveste....daca nu puteti intra direct, incercati
http://www.e-psiho.ro/
deschideti Colectia de fapte bune si cautati "Prima zapada" postata de domnitza2009
Mai exista si pasul trei:
in dat de 25 martie, in semn de solidaritate cu persoanele cu handicap, sa postam urmatorul text...recunosc ca m-am inspirat din titlul spectacolului oferit de IHTIS luna trecuta:
Nu esti singur
"Chiar daca tu nu poti merge singur, oricand cineva e dispus sa te ajute...suflet langa suflet...prin blog...continua sa speri...MEREU ESTE CINEVA LANGA TINE"
Cu speranta ca nu v-am plictisit, cu convingerea ca veti veni si cu alte solutii pentru continuarea drumului, va sigur ca cei care vom castiga la final suntem chiar noi...si asta pentru ca picioarele noastre merg acolo unde le ducem, fara a fi nevoiti sa ne asezam intai.
Va multumesc si sa ne citim cu bine.
Trimiteți un comentariu