Lumina de la Ierusalim a luminat anul acesta şi Ţara Făgăraşului: "Veniţi de luaţi lumină!"

Acestea sunt cuvintele cu care începe slujba celui mai mare Praznic al ortodocşilor de pretutindeni – Învierea Domnului. Puţini credincioşi ştiu însă care este semnificaţia acestor cuvinte. Dorind să descoperim originea lor, ajungem la o adevărată şi unică minune dumnezeiască ce se petrece an de an la Mormântul Sfânt al Mântuitorului Iisus Hristos din Ierusalim, şi anume minunea pogorârii Sfintei Lumini. Ceremonia Focului Sacru sau al Sfintei Lumini are loc în fiecare an în Sâmbăta Mare la amiază şi se desfăşoară după un ritual bine stabilit.

Coboară din cer, ca un fulger puternic
În Săptămâna Patimilor, vineri seara, după slujba Prohodului Domnului, Patriarhul ortodox al Ierusalimului intră şi presară vată pe lespedea Sfântului Mormânt. Apoi vine câte un delegat din partea fiecărei Biserici oficiale: ortodoxă, armeană, romano-catolică şi coptă, care alături de poliţia locală controlează cripta, sting toate candelele şi sigilează intrarea în Sfântul Mormânt.
În ziua de sâmbătă, în jurul amiezii, Patriarhul este condus de doi diaconi în faţa Sfântului Mormânt, unde sub supravegherea delegaţilor armeni, catolici şi copţi, este controlat de poliţia locală necreştină, pentru a nu avea vreo sursă de foc. Urmează ruperea peceţilor, iar Patriarhul după ce spune: „Să ne rugăm să vină Sfânta Lumină!”, însoţit de un arab musulman, intră în Sfântul Mormânt. În biserică începe în acel moment slujba Vecerniei Mari, iar miile de pelerini, veniţi din toate colţurile lumii, se roagă înfioraţi de emoţia aşteptării focului sacru. Patriarhul, îngenunchiat şi el în faţa Mormântului, se roagă fierbinte să se coboare Sfânta Lumină. La un moment dat, prin cupola cea mare a Bisericii, coboară ca un fulger puternic Sfânta Lumină, aprinzând vata de pe Mormântul Domnului, candelele din altarul Bisericii Mari şi multe din lumânările credincioşilor.

Foc care nu arde
Cu mâinile goale, Patriarhul adună vata aprinsă şi o aşează în două cupe, apoi ieşind în faţa Sfântului Mormânt cu două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, rosteşte cu glas înalt de trei ori: ,,Veniţi de luaţi lumină!”. Întreaga Biserică se preschimbă rapid într-o mare de flăcări, căci fiecare pelerin aprinde câte un mănunchi de 33 de lumânări subţiri. Timp de 2-3 minute, flacăra lumânărilor aprinse din focul ceresc este imaterială şi ca atare nu arde, iar credincioşii îşi ating faţa, mâinile şi hainele spre binecuvântare.
Un lucru demn de precizat este că Lumina Sfântă nu se pogoară decât de Paştele Ortodox şi numai la ortodocşi. Ori de câte ori ceilalţi au încercat să fie ei beneficiarii pogorârii Sfintei Lumini, tentativele lor au eşuat lamentabil. Astfel că această minune este un argument în plus care dovedeşte cât se poate de clar că există o singură credinţă capabilă să ofere oamenilor garanţia vieţii veşnice.

Lumina a ajuns şi în România
Învierea Mântuitorului creează în noi creştinii, an de an, o stare sufletească deosebită, o bucurie duhovnicească pe care n-o poate produce în om nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o emoţie din cele ce pot încerca sufletul nostru. Această bucurie ce izvorăşte din Mormântul lui Hristos a fost sporită anul acesta de aducerea în ţara noastră a Sfintei Lumini de la Ierusalim, oferindu-ni-se astfel posibilitatea să ne împărtăşim şi noi din acest dar minunat făcut de Dumnezeu Bisericii Ortodoxe, şi prin ea întregii lumi.
Iniţiativa acestei acţiuni a avut-o Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, fiind de fapt prima dată când Sfânta Lumină a fost adusă în ţara noastră cu binecuvântarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a se împlini acest lucru, o delegaţie a Bisericii noastre, în frunte cu Prea Sfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, s-a deplasat la Ierusalim, de unde, cu ajutorul unei aeronave speciale, a adus Sfânta Lumină la Bucureşti în seara zilei de 18 aprilie 2009.

„Darul ceresc” în Ţara Făgăraşului
Prin grija şi cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, ,,darul pascal al cerului” a fost împărtăşit şi credincioşilor din Arhiepiscopia Sibiului şi deci şi credincioşilor din Protopopiatul Făgăraş. Un elicopter s-a deplasat de la Braşov la Aeroportul Internaţional ,,Henri Coandă “ împreună cu doi preoţi , de unde au luat Lumina în seara zilei de 18 aprilie. Ulterior, cu ajutorul acelui elicopter, Sfânta Lumină a ajuns la Braşov şi apoi la Sibiu.
Pe aeroportul din Sibiu, în aşteptarea Sfintei Lumini s-au strâns mai mulţi preoţi din Sibiu şi din împrejurimi şi părinţii protopopi din Arhiepiscopia Sibiului, în frunte cu Înalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu şi cu Prea Sfinţitul Părinte Andrei Făgărăşeanul. Protopopiatul Făgăraş şi Ţara Făgăraşului au fost reprezentate de părintele Protopop Ioan Ciocan şi de domnul Primar Sorin Mănduc, care s-au deplasat la Sibiu alături de trei părinţi şi doi credincioşi.
Cu toate că aşteptarea a durat câteva ore, primirea Sfintei Lumini a fost una emoţionantă, preoţii participanţi cântând stihira: „Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte cu inimă curată să te mărim.” Înalt Prea Sfinţitul a oferit apoi Sfânta Lumină tuturor protopopilor şi preoţilor prezenţi, care au plecat ulterior spre parohiile lor.
La Făgăraş, Lumina Sfântă a ajuns în jurul orei 23.20, părintele Protopop Ioan Ciocan oferind-o preoţilor din Protopopiatul nostru care aşteptau ,,darul ceresc” în Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din centrul oraşului. Astfel, credincioşii din Ţara Făgăraşului au putut petrece acest ,praznic luminat al Învierii Domnului cu şi mai mare bucurie duhovnicească.
Fie ca Lumina Sfântă izvorâtă din Mormântul lui Hristos să ne fie tuturor izvor de credinţă şi speranţă. Hristos a înviat!

Arhid. Nicolae Lie

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 28 - mai 2009