Iată-ne ajunşi la un nou început.
A plecat în veşnicie anul 2013 şi un nou an ne poartă paşii pe cărările acestei
vieţi.
Gândesc la viaţa noastră de
fiecare zi şi nu pot să nu remarc că nu mai seamănă cu cea de acum 20, 30 de
ani... Nu mai are simplitatea, nu mai are pacea, nu mai are liniştea de atunci.
E adevărat, lumea materială a făcut paşi uriaşi. Şi totuşi, spiritual vorbind,
suntem atât de departe de ceea ce am dori să fim...
Privind la lumea noastră, aflată
clar pe o pantă descendentă, într-o nedorită şi perpetuă criză pe multe
planuri, ne întrebăm îngrijoraţi: cum va arăta lumea copiilor, a nepoţilor noştri?
Ce va fi peste alţi 20, 30 de ani?
În volumul „Vitamine duhovniceşti”,
Anthony M. Coniaris spune aşa: „Povara zilei de mâine, adăugată celei de azi, îl
face să se clatine şi pe omul cel mai puternic.” Şi: „noi nu facem decât să
tragem norul de mâine peste soarele de azi”. Altfel spus, după cuvântul
Scripturii: „Ajunge zilei răutatea ei.” (Mt.6, 34).
Părintele ceresc poartă de grijă
chipului Său. „Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi” (Isaia
8,9). Că este aşa, nu mai e nici o îndoială. Întreaga istorie a omenirii ne stă
mărturie neclintită întru susţinerea acestui fapt. Atâta doar, că noi
ar trebui să fim altfel. Se spune în amintirile celor ce l-au cunoscut pe
părintele Arsenie Boca că au venit la el nişte săteni din vecinătatea Mănăstirii
Sâmbăta şi l-au rugat: „Părinte Arsenie, roagă-te să ne dea Dumnezeu ploaie, că
ni se usucă câmpul”. Şi părintele le-a răspuns: „Nu mă rog, mă, să vă dea
Dumnezeu ploaie, ci mă rog să fiţi voi mai buni!”.
Doresc să fim mai buni în anul
2014, mai îngăduitori, mai dispuşi pentru dialog, mai iubitori de Dumnezeu şi
de semeni. Mai doresc ca Biserica lui Hristos, “stâlpul şi temelia adevărului“,
să aibă mai multă pace şi linişte, pentru ca viaţa ei să se desfăşoare potrivit
menirii.
Anul care a început a fost
proclamat solemn Anul
omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al
Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Să facă Părintele ceresc ca Sfintele Taine ale
Spovedaniei şi Împărtăşaniei să devină mai apropiate sufletelor şi inimilor
noastre, ca pregustare a Prânzului şi a Bucuriei duhovniceşti în Împărăţia lui
Dumnezeu. Iar Sfinţii Martiri Brâncoveni, ctitori de biserici şi ocrotitori de
lăcaşuri sfinte din Făgăraş şi întreaga Ţară a Făgăraşului, să ne fie pildă şi
îndemn pentru o renaştere spirituală, care negreşit începe din interiorul
omului. Ca să ajungem la o înţelegere duhovnicească a lucrurilor, care să ne
dea pace şi linişte sufletească.
Dorim ostenitorilor şi
cititorilor acestui minunat mijloc de cunoaştere şi zidire sufletească – ziarul
“Apostolat în Ţara Făgăraşului” – un an binecuvântat, cu pace şi cu roade de mântuire.
Pr. protopop Marcel Dobrea
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 77, ianuarie-februarie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu