Biserica „Sfântul Nicolae“ din Văleni

Satul Văleni, aparţinând comunei Jibert, este unul din satele vechi ale acestei zone, fiind pentru prima dată atestat documentar în anul 1206; cu un relief armonios de deal, specific nordului Ţării Făgăraşului, localitatea este situată în zona izvorului Văii Costişului. Despre bisericile ridicate de-a lungul timpului de românii din Văleni ne povesteşte părintele Iulian Ungureanu, paroh de la 1 februarie 2006.

O privire în trecut
Denumirile satului au fost de-a lungul vremii VOLDORF, WALLENDORF şi VĂLENI. Zona Văii Costişului era la anul 1206 proprietatea nobilului de origine franceză Johannes Latinus, iar numele satului întemeiat de el este de origine latină: Villa Latina. În epoca medievală satul a aparţinut administrativ de judeţul Alba, după 1876 de judeţul Târnava Mare, iar începând cu anul 1968 de judeţul Braşov.
În Evul Mediu, majoritatea locuitorilor erau iobagi, plătitori de dijmă. În sec. XVII se cristalizează tot mai bine cele două clase sociale ale satului, mica nobilime şi iobăgimea, şi tot în această perioadă se construieşte biserica reformată, în 1645. Însă spre sfârşitul secolului iobăgimea săsească a scăzut vertiginos şi în anul 1709 ultimul preot reformat din „Wallendorf” s-a mutat la Drăuşeni. În prezent, în Văleni mai sunt în jur de 15 credincioşi reformaţi.

Bisericile din Văleni
Românii au locuit în aceste locuri încă de la întemeierea satului. Despre biserica în care ei îl cinsteau pe Dumnezeu, în credinţa ortodoxă, părintele Aurel Marian spune că a fost mai întâi de lemn. A doua biserică a fost aşezată în deal, deasupra satului, lângă o pădure de brad (unde a fost şi vechea aşezare a satului) fiind zidită în anul 1760, din piatră şi cărămidă, preot paroh fiind în acel timp Nicolae Popovici (1760-1784).
Fondurile bisericii nu erau mici, căci pădurea numită „Faţă”, din hotarul comunei Jibert, în suprafaţă de 30 de iugăre, asi-gura existenţa. Dar oamenii în cea mai mare parte susţineau cu tărie: „Să nu fie cheltuiţi banii în zadar cu reparaţii! Să se facă o biserică nouă!” Biserica veche a fost demo-lată în 1937, iar între anii 1938-1941 s-a ridicat biserica actuală, prin grija şi strădania preotului Ioan Drăghici. Construcţia a fost făcută în stil bizantin, fiind zidită pe locul unde a fost biserica unită, locul fiind cumpărat după îndelungi stăruinţe la Blaj, deoarece mai exista în sat doar un singur membru al acestei confesiuni.
Biserica este construită în stil bizantin, în formă de cruce, din piatră şi cărămidă. Cheltuiala s-a făcut din contribuţia credincioşilor şi din vânzarea unei păduri, proprietate a bisericii. Planul bisericii a fost realizat de arhitecţii Gheorghe Roureanu şi Cristea de pe lângă Prefectura Făgăraş, iar execuţia au făcut-o câţiva meşteri saşi din Agnita. Strănile şi iconostasul sunt opera sculptorului Moise Şchiopu, din Rupea. Sfinţirea bisericii s-a făcut în 21 noiembrie 1941, de către Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, într-o zi rămasă vie în memoria localnicilor, preot în vremea aceea fiind Vladimir Turuşancu.

Lucrări de-a lungul timpului
În 1961 s-a zugrăvit biserica pe exterior cu strop de ciment şi s-au dublat ferestrele de la cupolă. În 1964 se introduce curentul electric, iar în 1966 se zugrăveşte în interior de către zugravii Olteanu din Copăcel.
Între anii 2001-2003 s-au făcut mai multe lucrări de reabilitare: s-a consolidat turnul, s-a zugrăvit exteriorul în strop de terasit cu decoraţiuni de culoare ocru, se rezugrăveşte în interior, se pun geamuri de tip termopan, gresie în hol şi pe scările bisericii. Finalizându-se lucră-rile de reparaţie, în 21 noiembrie 2003 Preasfinţitul Visarion Răşinăreanul, împreună cu un sobor de preoţi, a oficiat o slujbă de binecuvântare a locaşului de cult.
În noiembrie 2006 se înlocuieşte ţigla veche de pe biserică cu ţiglă metalică, iar în octombrie 2009 se înlocuieşte şi tabla de pe turle şi de pe absidele Sfântului Altar cu tablă de aluminiu, lucrare executată de o echipă de meşteri din Cornu Luncii, judeţul Suceava.
Preoţi slujitori
Începând cu anul 1760, la altarul bisericii „Sf. Nicolae” din Văleni au slujit: Pr. Nicolae Popovici, Pr. Samoilă Popovici, Pr. Bucur Şchiau, Pr. Zaharie Popovici, Pr. Ioan Popovici, Pr. Ioan Popoviciu, Pr. Bucur Mircea, Pr. Ioan Mircea, Pr. Samoilă Popoviciu, Pr. Nicolae Şolcă, Pr. Ioan Drăghici, Pr. Vladimir Turuşancu, Pr. Aurel Marian, Pr. Remus Mircea, Pr. Ioan Ciucian, Pr. Aurel Grama, Pr. Marius Chindriş şi Pr. Paul Lupu.

Pr. paroh Iulian Ungureanu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 38 - martie 2010