Slujbele Bisericii noastre, alcătuite de Sfinţi Părinţi, conţin adevărate comori de credinţă, învăţătură şi poezie liturgică, care înmoaie sufletul şi îl umplu de duhul sfinţeniei. Comori adesea neremarcate, aflate în special la îndemâna cântăreţilor la strană. Comori care se cer împărtăşite."Să se deschidă astăzi porţile cerului, că luând început sub ani, Cuvântul Tatălui cel fără de început, nedespărţindu-Se de a Sa Dumnezeire, ca un prunc, la patruzeci de zile, este adus de bunăvoie în Templul Legii, de Fecioara Maică, şi pe Acesta în braţe Îl primeşte bătrânul, strigând: slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, că văzură ochii mei mântuirea Ta. Cel ce ai venit în lume, să mântuieşti neamul omenesc, Doamne, slavă Ţie!"
"Iubitorul de oameni, plinind Legea cea din Scriptură, este adus acum în Templu şi îl primeşte pe El în braţe bătrâneşti dreptul Simeon, strigând: acum slobozeşte-mă la fericirea cea de acolo; că Te-am văzut astăzi îmbrăcat cu trup muritor pe Tine, Cel ce domneşti peste viaţă şi peste moarte stăpâneşti."
"Să mergem şi noi cu cântări dumnezeieşti, să întâmpinăm pe Hristos a Cărui mântuire a văzut-o Simeon şi să-L primim pe El. Acesta este Cel vestit de David, Acesta este Cel ce a grăit prin prooroci, Care S-a întrupat pentru noi şi a mântuit pe om. Acestuia să ne închinăm."
"Ziditorul cerului şi al pământului este ţinut astăzi în braţe de sfântul Simeon bătrânul, care plin de Duh Sfânt zicea: de acum sunt slobod, că am văzut pe Mântuitorul meu."
"Cercetaţi Scripturile, precum a zis în Evanghelii Hristos Dumnezeul nostru; că într-însele îl vom afla pe Dânsul născut şi înfăşat, în iesle pus şi cu lapte hrănit, tăiere-împrejur primind şi de Simeon fiind purtat, nu ca închipuire şi nici ca nălucire, ci cu adevărat precum lumii S-a arătat. Către Care să strigăm: Cel ce eşti mai înainte de veci, Doamne, slavă Ţie!
(din Vecernia şi Utrenia praznicului)"
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 36 - ianuarie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu