Concert de colinde la muzeu

Unul dintre evenimentele cultural-religioase importante care a precedat sărbătoarea Naşterii Domnului l-a constituit concertul de Crăciun găzduit joi, 10 decembrie, de Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”. Adevărat regal pentru auditoriul numeros, a fost susţinut de Corul Seminarului Teologic „Constantin Brâncoveanu” din Făgăraş şi grupul vocal „Dor făgărăşean”, conduse de prof. dr. Gheorghe Malene.
Recitalul poetic de o profundă sensibilitate, susţinut de doamna profesoară Maria Gabor, atât din creaţia sa cât şi a monahiei Zorica Laţcu Teodosia, ne-a adus în suflete lumina sărbătorii, iar gândurile sale s-au constituit într-un moment de evocare a personalităţii marilor duhovnici din Ţara Făgăraşului: părintele Arsenie Boca şi părintele Teofil Părăian.
Cu această ocazie a avut loc şi debutul discografic al grupului vocal „Dor făgărăşean”, alcătuit de: Mariana Şandru, Gheorghe Malene, Mioara Greavu, Cătălin Călbează, Mioara Marinca, Marius Lupu, Viorica Cerbu, Flaviu Florea şi Mirela Pascu. Albumul intitulat „Dumnezeu de la-nceput”, ce cuprinde o suită de nouă colinde tradiţionale făgărăşene, reprezintă un important document folcloric a cărei valoare este oferită de autenticitatea pieselor şi interpretare.

Aurel Dragne

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 36 - ianuarie 2010

Nou preot la Parohia Recea Vaida

Credincioşii comunei Recea Vaida au, începând din data de 20 decembrie 2009, un nou preot paroh – părintele Constantin Spiridon, ca urmare a mutării părintelui Cătălin Teulea la biserica „Sf. Gheorghe” din Braşov. Instalarea părintelui Constantin a fost o zi de mare sărbătoare pentru întreaga comună, ai cărei locuitori, de la mic la mare, inclusiv feciorii din ceată, au îmbrăcat cu acest prilej frumoasele costume tradiţionale. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Părintele protopop Ioan Ciocan, alături de un sobor de preoţi, în prezenţa unui număr impresionant de credincioşi, în frunte cu primarul şi viceprimarul comunei. După slujbă a avut loc ceremonia instalării noului preot paroh. Prezent la ultima sa slujbă alături de foştii săi enoriaşi, părintele Cătălin Teulea le-a mulţumit acestora cu emoţie pentru tot sprijinul acordat pe parcursul celor 8 ani de slujire.
Noul paroh, părintele Constantin Spiridon – tânăr, dar cu o bogată experienţă spirituală, este originar din Toderiţa şi s-a bucurat din copilărie de o aleasă educaţie creştină, participând de mic la slujbele Bisericii, alături de bunicul său, care era cântăreţ bisericesc. A absolvit Seminarul de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca în anul 1994, devenind apoi student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca, în cadrul Universităţii „Babeş Bolyai”, între anii 1994-1998. Este totodată şi masterand al Facultăţii de Teologie “Andrei Şaguna” din Sibiu, secţia Teologie practică. După absolvirea facultăţii, a lucrat o perioadă ca redactor-şef în cadrul “Asociaţiei pentru Isihasm” din Făgăraş, apoi, vreme de 8 ani, a fost cântăreţ bisericesc la biserica Sf. Ioan Botezătorul din parohia Făgăraş-Galaţi, urmând modelul râvnitorului său bunic.
Dorim şi pe această cale părintelui Constantin spor şi pricepere în lucrarea duhovnicească, pastorală şi administrativă, spre folosul credincioşilor săi.

Diac. Claudiu Păun

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 36 - ianuarie 2010

Iisus în inimile copiilor

Biserica din Voivodenii Mari a răsunat de vocile copiilor sâmbătă, 26 decembrie 2009. Cei mai mici enoriaşi, îmbrăcaţi în costume populare, au anunţat cu bucurie în suflete Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos printr-o scenetă în versuri. Copiii i-au reprezentat pe magii care i-au adus daruri Pruncului Sfânt, pe îngerul care i-a condus pe magi la ieslea în care S-a născut Iisus, pe Fecioara Maria, dar şi pe Irod cel plin de mânie. Ei au refăcut atmosfera de acum peste două mii de ani, când S-a născut Domnul Hristos. Câţiva micuţi au recitat cu mare emoţie mai multe poezii religioase. Copiii au cântat şi câteva colinde prin care au adus slavă Pruncului Sfânt. La final, cei mici au primit câte un pachet cu dulciuri chiar de la Moş Crăciun, care a venit şi el la biserică. Cei aproape 20 de copii din Voivodenii Mari s-au pregătit cu multă seriozitate pentru acest eveniment. Pentru că au intrat în vacanţă cu o săptămână mai repede şi nu au avut parte de o serbare la şcoală, copiii au fost încântaţi să ia parte la spectacolul din biserică, prin care toţi enoriaşii au devenit contemporani cu momentul Naşterii Domnului Iisus Hristos.

Prof. Mihaela Tatu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 36 - ianuarie 2010

Dar de bucurie

Naşterea Domnului este mereu un prilej de a dărui bucurie celorlalţi. Membrii grupului vocal „Apostolia” din Ţara Făgăraşului au trăit anul acesta momente unice, oferind în dar credincioşilor din parohiile Ohaba, Şercăiţa, Bucium, Şinca Nouă, Olteţ, Ucea de Jos şi „Sf. Ilie” din Oraşul Victoria vestea Naşterii Domnului, eveniment care marchează singurul lucru nou sub soare, cum spune Scriptura, adică coborârea lui Dumnezeu pe pământ. Şi cum să nu te bucuri de acest lucru, când în rânduiala firii se coboară Însuşi Creatorul ei, luând chip de om? Cum să nu te bucuri de împletirile minunate de vers şi cântec ale colindelor tradiţionale româneşti, minunate clipe ale nenumăratelor ierni prin care au trecut românii de-a lungul timpului? Naşterea Domnului este nu numai bucurie pentru milostivirea lui Dumnezeu faţă de om, ci şi un moment în care suntem îndemnaţi să regăsim bucuria de a fi buni, darnici, şi de a oferi semenilor noştri în mod necondiţionat daruri. Iar dar nu însemnă neapărat cheltuieli materiale, ci dar înseamnă şi a oferi celor de lângă noi o parte din sufletul nostru în diverse forme, printre care şi „colindul sfânt şi bun”.

Pr. Marius Corlean

Bucurie şi binecuvântare, asta am simţit noi, credincioşii din Parohia Sfântul Ilie - Victoria, în cea de-a doua seară de Crăciun, când oaspeţi de seamă, dragi nouă, au venit şi anul acesta să vestească Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În prag de seară sfântă, în straie de sărbătoare, Grupul Apostolia ne-a bucurat sufletele cu un minunat program de colinde vechi. Binevestitorii noştri ne-au făcut sărbătorile mai frumoase, pentru că au ştiut să dăruiască din preaplinul lor şi nouă, celor ce i-am aşteptat şi i-am primit cu bucurie mare. Le mulţumim pentru darul minunat şi pentru Vestea bună adusă, şi-L rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i răsplătească cu sănătate.

Andrea Bărbat, Victoria

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 36 - ianuarie 2010

Bisericile din Parohia Recea Nouă

La adăpostul lanţului muntos al Făgăraşului, satul Recea stă de strajă unui tărâm de poveste. Pe de o parte sunt munţii, de cealaltă parte se întinde depresiunea. Iniţial, satul avea o singură administraţie şi doar o biserică, apoi a fost împărţit în două localităţi. Jumătatea de răsărit aparţinea familiei Brâncoveanu, iar domeniul se numea „Recea a Voievodului“ – în ungureşte „Vajda Recea“, iar jumătatea de apus se numea „Teleki Recea“, pentru că a aparţinut familiei contelui Iosif Teleki. Din 1995, partea numită Teleki constituie Parohia Recea Nouă. Despre cele două biserici ale parohiei ne vorbeşte părintele Iulian Boac, paroh al comunităţii din anul 2006.


Frumuseţe pitorească, cu climă umedă şi rece
Nimeni nu poate spune cu exactitate când s-a înfiinţat localitatea Recea. Se presupune că primii oameni s-au aşezat aici după descălecarea romanilor, însă prima atestare documentara a satului este abia din 1486. O legendă spune că localitatea s-a înfiinţat prin venirea unor vânători de peste Olt. Unul dintre ei se chema Recean. Ei au poposit aici şi, datorită frumuseţii locului, au întemeiat o aşezare. Alţii spun că numele vine de la cuvântul "rece", după cum este şi natura locului: depresiune submontană cu climă umedă şi rece.
Peisajul natural deosebit de frumos şi pitorescul zonei montane a constituit o atracţie permanentă, iar acest lucru a dus chiar la înfiinţarea unui sat de vacanţă pe Valea Dejanului. Pe raza comunei se găsesc şi două mănăstiri: Berivoi şi Dejani.

Sub ocrotirea Sfinţilor Arhangheli
În vechime se pare că aceste două sate aveau o singură biserică, situată în Teleki Recea. Ruinele zidului au rezistat până în 1890. Pe locul ei, telekeni au zidit biserica de azi, aşezată în mijlocul satului. Lucrările de construcţie au început în 1890-1891 şi au fost terminate în 1896. Este zidită din cărămidă, pe fundaţie de piatră, iar la colţuri sunt bătuţi piloni de stejar, pentru a avea stabilitate la cutremur. Biserica, lungă de 26 m şi lată de 11 m, cu înălţimea turnului de 30 m, are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Preoţi slujitori
Recenii au fost toţi ortodocşi până în anul 1746, când politica Mariei Tereza i-a determinat pe o parte din oameni să treacă la greco-catolicism. Preoţii ortodocşi consemnaţi pe la anul 1730 erau: Luca, Rad şi Ienei.
În parohia Teleki Recea, pe la anul 1836, de când datează matricola bisericii, era la greco-catolici preotul Iosif Pop, care păstoreşte până în anul 1893, când vine preot Gheorghe Boieriu, în timpul căruia se zideşte biserica mare. În timpul războiului acesta se refugiază în regat. A fost închis până în anul 1917 şi a decedat imediat după ce a ieşit din temniţă. Locul său este luat din 1917 de preotul Cornel Muntean, care păstoreşte până în 1924, luându-i locul preotul Gheorghe Boeriu. Acesta a administrat şi parohia vecină, Vaida, şi a fost apoi titular şi în Dejani. În anul 1948 părăseşte parohia, care se întoarce, după două veacuri, la Ortodoxie. Din acest an vine în Teleki preotul Constantin Munteanu, care figurează până în anul 1955, când revine Gheorghe Boeriu, de data acesta figurând ca pensionar.
Între anii 1967-1978 Teleki şi Vaida Recea formează o singură parohie, sub conducerea preotului Dumitru Moldovan. Din 1978 până în 1995 parohia este păstorită de preotul Traian Stroie. În 1995, parohia se împarte din nou în două: Recea şi Recea Nouă, cea din urmă fiind păstorită de preotul Valeriu Frăţilă până în 2005.

Ctitorită de 34 de familii
Pe lângă biserica cea mare, în sat se află şi o biserică mai mică, construită în stil bizantin. În anul 1913, 34 de familii au dorit ridicarea unei biserici ortodoxe în sat. S-au adresat Arhiepiscopiei Ortodoxe de la Sibiu, de unde au obţinut aprobarea de construire. În 1914, în timpul preotului Iosif Martin, biserica este ridicată din cărămidă. Lucrările sunt finalizate şi lăcaşul este sfinţit în 1918, cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. După întoarcerea greco-catolicilor la Ortodoxie, în 1948, preoţii care au păstorit Parohia Recea Nouă au slujit alternativ în cele două biserici parohiale.

Pr. paroh Iulian-Mihai Boac

Site-ul parohiei: http://www.parohiarecea.lx.ro/

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 36 - ianuarie 2010