Dacă scopul vieţii noastre este să ne mântuim, atunci pentru noi cel mai important eveniment din istorie este jertfa lui Hristos, adică Întruparea şi Răstignirea Sa pe cruce pentru noi. Această Jertfă a fost un eveniment petrecut în istorie; însă, pentru ca şi noi, cei care trăim în alt timp istoric, să primim roadele ei, Hristos ne-a lăsat Sf. Liturghie, prin care El vine iar şi iar şi se jertfeşte, de data aceasta în Sf. Altar.
În credinţa noastră ortodoxă Sf. Liturghie nu înseamnă o comemorare, sau un simbol, ci Hristos este prezent în chip REAL în pâinea şi vinul care se transformă în cadrul Sfintei Liturghii. Prima parte a acestei slujbe centrale din viaţa Bisericii este Proscomidia, în care pâinea (prescura) şi vinul aduse de credincioşi sunt pregătite de către preot pentru Sf. Liturghie. Biserica leagă această parte pregătitoare de aducerea aminte a începutului vieţii lui Hristos pe pământ, de aceea ea se săvârşeşte cu uşile altarului închise şi cu dvera (perdeaua uşilor împărăteşti) trasă, pentru că prima parte a vieţii Mântuitorului nu a fost cunoscută de către popor.
La jertfelnicul din stânga credincioşilor, numit proscomidiar, preotul are 5 prescuri (sau una singură mai mare, formată din 5 părţi), însemnate cu o pecete. Fiecare din cele 5 are o destinaţie specială:
1. din prima se scoate partea care va deveni Trupul Domnului. Prin scoaterea acestei părţi centrale, în formă de cub, se preînchipuie întruparea lui Hristos. Înfigând copia (un fel de cuţit în formă de suliţă) în prescure, preotul rosteşte următoarele cuvinte, prin care arată jertfa care se întâmplă din nou, pentru noi: Ca un miel nevinovat spre junghiere S-a adus. Continuând apoi : Şi ca o oaie, fără de glas împotriva celui ce-o tunde, aşa nu si-a deschis gura Sa. După ce aşează Sfântul Agneţ (Miel) (bucata care preînchipuie trupul lui Hristos) pe disc, adaugă: Se junghie Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Împunge Sf. Agneţ în partea dreaptă şi spune: Şi unul dintre ostaşi cu suliţa coasta lui a împuns; şi turnând în Sf. Potir vin şi apă, adaugă: şi îndată a ieşit sânge şi apă (In. 19, 34).
Din următoarele prescuri se scot părticele care se aşează ca sfinte daruri pe Disc, alături de Agneţ (Hristos), pentru Maica Domnului şi sfinţi, mulţumind lui Dumnezeu pentru aceştia, dar şi pentru vii şi apoi pentru morţi, cerând pentru aceştia iertarea păcatelor.
Părticelele se scot astfel:
2. din a doua - întru pomenirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (o parte în formă de triunghi mai mare);
3. din a treia – întru cinstirea şi pomenirea sfinţilor (9 triunghiuri mai mici);
4. din a patra – pentru pomenirea celor vii (ierarhi, conducători şi pentru creştinii ortodocşi de pretutindeni, iar cu numele sunt pomeniţi toţi cei care aduc pomelnic pentru Sf. Liturghie)
5. din ultima – pentru pomenirea celor adormiţi
Discul devine astfel imaginea Bisericii, în care Hristos apare printre sfinţii Săi – Biserica nevăzută, triumfătoare, din ceruri – dar şi printre oameni, care alcătuiesc Biserica luptătoare, de pe pământ.
După ce acoperă Sfintele Daruri, pregătite acum pentru Sf. Liturghie, preotul iese din altar cu cădelniţa, pentru a umple de bună mireasmă întreaga biserică şi pentru a-i saluta şi a le ura bun venit oaspeţilor veniţi la Cina Domnului – credincioşi din biserică dar şi sfinţii din icoane, care nu lipsesc la Sf. Liturghie. Este momentul în care ar trebui să fim deja toţi prezenţi, pentru că se apropie momentul începerii Sfintei Liturghii.
Pr. Ovidiu Bostan
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 45 - octombrie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu