Nu demult Felmerul era o localitate înfloritoare (la începutul secolului XX localitatea avea peste 1200 de locuitori), în care românii convieţuiau cu saşii. Însă după plecarea saşilor, multe dintre casele lor, ca şi biserica fortificată evanghelică, sunt părăginite. Comunitatea românească a avut din timpuri străvechi o biserică, în care oamenii s-au adunat în rugăciune. Ca în majoritatea localităţilor unde au locuit saşi, lăcaşul de cult se află în marginea satului, în partea locuită pe vremuri de români. Despre istoria bisericii împodobite cu icoane pe sticlă şi ştergare ţărăneşti ne vorbeşte părintele paroh Marius Demeter, originar din Aiud, care slujeşte aici din 1996:Biserică de piatră şi cărămidă de cetateÎn Felmer a existat, până la începutul secolului al XIX-lea, o biserică de lemn împrejmuită cu un zid de piatră şi cărămidă de cetate, existent şi astăzi. Locul pentru biserică şi cimitir a fost donat românilor chiar de către comunitatea săsească, din acest motiv cimitirul săsesc se află între biserica ortodoxă şi cimitirul românesc.
Pentru că biserica de lemn s-a deteriorat, localnicii au construit alta, din piatră şi cărămidă de cetate. Actuala biserică a fost zidită în anul 1834 de credincioşii păstoriţi de preotul Ioan Solca, pe locul bisericii vechi. Lucrările au fost executate sub conducerea unui oarecare meşter din Făgăraş, cu numele de Jiga. Turnul bisericii, aşa cum se păstrează şi azi, a fost construit între anii 1834-1840, de meşteri aduşi din Daia, de lângă Sighişoara şi care au fost plătiţi în natură, conform arhivei.
Biserica are formă de corabie, iar iconostasul este din lemn tencuit şi păstrează încă uşile împărăteşti şi pe cele diaconeşti de la biserica veche, cu pictura pe ele şi inscripţii slavoneşti. Naosul este despărţit de pronaos printr-un zid scund, în naos aflându-se şi un frumos candelabru donat de românii emigraţi din Felmer peste ocean.
Reparaţii de-a lungul vremurilorÎn anul 1876, acoperişul bisericii a fost reparat capital, după ce a fost distrus de o furtună puternică. Atunci au fost înlocuite bolţile care erau din gard de nuiele şi bârne de stejar cu tavan drept, aşa cum este şi astăzi.
În anul 1906, biserica a fost încinsă cu fier de jur împrejur şi cu trei şine de fier în curmeziş, iar în anul 1965 s-a înlocuit din nou ţigla de pe acoperiş, care era din solzi, cu ţiglă dreptunghiulară. În anul 1970, s-a refăcut tencuiala în interior şi exterior şi s-au consolidat zidurile altarului cu stâlpi de beton şi subzidire.
Între anii 2002-2004, s-au efectuat lucrări de reparaţie atât a bisericii cât şi a gardului împrejmuitor. A fost îndepărtat valul de pământ de pe zidul din spatele bisericii şi s-a ridicat un zid de protecţie din beton cu armătură de fier. S-au izolat şi s-au retencuit pereţii bisericii atât în interior cât şi în exterior, iar gardul împrejmuitor a fost reparat în întregime. În 2008 întregul acoperiş a fost înlocuit cu ţiglă metalică.
Preoţi slujitoriPreoţii slujitori cunoscuţi din matricole şi din actele de arhivă sunt următorii: Ioan Solca (1811-1835) - sub care s-a zidit actuala biserică, apoi nepotul acestuia, tot Ioan Solca (1835-1870); apoi Bucur-Hariton Solca (1870-1922) şi ultimul din neamul Solca, Nicolae (1922-1962), familia Solca totalizând 151 de ani de neîntreruptă slujire a acestei biserici. În anul 1965, parohia a fost administrată de preotul de la Şoarş, Dionisie Turcu. Între anii 1965-1983 preot paroh a fost Andrei Aldea, originar din satul Berivoii Mici, iar între anii 1983-1996 preot a fost Leonte Gheorghe, de loc din Braşov.
Străni pictate cu motive floraleÎn cadrul ultimelor lucrări de restaurare, strănile bisericii din Felmer, vechi de peste 100 de ani, au fost schimbate cu altele noi, pictate cu motive florale luate de pe lăzile de zestre. Pictura a fost executată benevol de doamna Aurora Comanici, medic veterinar, creştină de o sensibilitate deosebită.
Biserica din Felmer, deşi modestă ca aspect şi dimensiuni, are o valoare deosebită, ea oglindind viaţa şi gustul artistic al felmerenilor. Toate icoanele pe sticlă, picturile pe lemn, ştergarele ţărăneşti şi celelalte obiecte de inventar din biserică arată măiestria artistică şi dragostea pentru frumos a oamenilor din Felmer.
Pr. paroh Marius Demeter
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009
