joi, 9 aprilie 2009

Consecinţele greşelilor alimentare

Stilul de viaţă este cauza multor boli. Cu ajutorul domnului Prof. Dr. Pavel Chirilă, vom încerca, pe parcursul mai multor episoade, să vă aducem în atenţie consecinţele pe care le are în viaţa noastră un stil de viaţă greşit. Pentru început, iată câteva dintre consecinţele greşelilor alimentare:

Carcinogenitatea (predispoziţia spre cancer) este determinată de:
  • - folosirea abuzivă a pâinii albe (cancer de colon)
  • - folosirea abuzivă a zahărului alb
  • - folosirea abuzivă a alimentelor afumate
  • - tratarea culturilor cu pesticide
  • - folosirea E-urilor cancerigene
  • - abuzul de grăsimi saturate – creşte incidenţa cancerului de sân, prostată şi colon
  • - folosirea abuzivă a grâului încolţit
  • - abuzul de carne provenită de la animalele hormonizate – cancer al tubului digestiv
  • - abuzul de alcool – cancer de esofag
  • - renunţarea la alăptarea copilului la sân – creşte incidenţa cancerului de sân.

Boala cardiacă ischemică – este agravată de:
  • - renunţarea la alimentele integrale şi folosirea alimentelor rafinate
  • - abuzul de sare (în special de sare extrafină)
  • - abuzul de grăsimi saturate
  • - abuzul de zahăr

Bolile alergice – sunt cauzate de:
  • - E-urile din alimentaţie
  • - organismele modificate genetic
  • - tratarea termică prin microunde
  • - conservările chimice
  • - alternanţa congelare/decongelare
  • - suplimentele nutritive

Boli agravate de deshidratare (consumul zilnic redus de apă)
  • - astmul bronşic
  • - alergiile
  • - hipertensiunea arterială
  • - diabetul zaharat
  • - constipaţia
  • - bolile autoimune

După o carieră medicală de aproape 40 de ani, concluziile Prof. Dr. Pavel Chirilă este că adevărata prevenire a bolilor se face printr-o viaţă armonioasă. Aerul, apa, alimentele trebuie să fie pure, neprocesate sau rafinate, somnul să fie uşor şi eficient, efortul fizic să fie în concordanţă cu puterea omului de a face acest efort; relaţiile sociale – fără mânie şi conflicte; viaţa interioară – fără tensiuni; postul – cu bucurie. Iar rugăciunea să le susţină şi să le acopere pe toate.
În episoadele următoare vom vorbi mai pe larg despre aceşti factori ai stilului de viaţă şi despre binefacerile unui stil de viaţă corect, dar şi despre consecinţele nerespectării lui.
A consemnat Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

Pască fragedă


Ingrediente pentru aluat:

  • 70 g unt
  • 120 g făină
  • 70 g zahăr
  • 2 gălbenuşuri

Ingrediente pentru umplutură:
  • 1 kg brânză de vaci
  • 8 ouă + 2 albuşuri rămase de la aluat
  • 200 g smântână
  • 200 g zahăr
  • 150 g stafide
  • 2 linguri făină
  • 2 plicuri zahăr vanilat
  • 1 esenţă vanilie, sare

Aluatul. Se freacă gălbenuşurile cu zahărul, se adaugă untul şi făina şi se frământă un aluat omogen.

Crema. Se amestecă bine cu mixerul brânza de vaci cu 7 gălbenuşuri, smântâna, zahărul, făina, zahărul vanilat, vanilia, apoi stafidele şi un praf de sare. Se bat bine cele 10 albuşuri rămase şi se adaugă la cremă.

Pasca. Într-o tavă de tort unsă cu unt se întinde aluatul, având grijă să ridicăm puţin marginile. Se toarnă apoi crema, se unge cu 1 gălbenuş bătut şi se desenează semnul Sfintei Cruci (cu pensula sau presărând cacao cu forma de la colivă). Se dă la cuptor cam 30 de minute, până se rumeneşte puţin.

Acest tip de pască se face uşor şi este foarte gustoasă.

Nectar

Ingrediente:
  • 4 kg mere (sau alte fructe: piersici, nectarine, pere) bine coapte
  • între 500 g - 1 kg de zahăr (în funcţie de gust şi de dulceaţa fructelor)
  • 1 litru de apă
  • 1 linguriţă de scorţişoară măcinată (dacă vă place aroma).

Mod de preparare: fructele se spală, se taie felii şi se fierb într-un litru de apă, până se înmoaie bine. Se pune zahărul şi se lasă să mai dea de trei-patru ori în clocot. Apoi vasul se ia de pe foc şi se lasă să se răcească.
După ce s-au răcit, merele se scurg, apoi se pasează cu blenderul şi se pun din nou să fiarbă în apa în care au fiert iniţial. Se pune o linguriţă de scorţişoară şi se mai dă un clocot. Cald fiind, sucul se toarnă în sticle cu capac bine înfiletat. Dacă vrem să se păstreze mai mult timp, peste iarnă de exemplu, sticlele se pun la bain-marie (se fierb într-un vas cu apă) timp de o jumătate de oră.
Este o alternativă foarte bună, mai ales pentru copii, la sucurile pline de chimicale din comerţ.
Reţetă oferită de doamna preoteasă Violeta Bostan, din Olteţ

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

BINE DE STIUT:

- Merele coapte în cuptor, pentru a nu se zbârci de căldură, se ung cu puţin untdelemn (ulei ).
- Merele pentru plăcintă se curăţă mai uşor dacă în prealabil sunt ţinute câteva minute în apă clocotită.
- Dacă în salatele de fructe se va adăuga puţină zeamă de lămâie, fructele îşi vor păstra culoarea, iar gustul salatei va fi deosebit.
Mihaela Bîlbă

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009

Biserica „Sf. Nicolae” din Felmer


Nu demult Felmerul era o localitate înfloritoare (la începutul secolului XX localitatea avea peste 1200 de locuitori), în care românii convieţuiau cu saşii. Însă după plecarea saşilor, multe dintre casele lor, ca şi biserica fortificată evanghelică, sunt părăginite. Comunitatea românească a avut din timpuri străvechi o biserică, în care oamenii s-au adunat în rugăciune. Ca în majoritatea localităţilor unde au locuit saşi, lăcaşul de cult se află în marginea satului, în partea locuită pe vremuri de români. Despre istoria bisericii împodobite cu icoane pe sticlă şi ştergare ţărăneşti ne vorbeşte părintele paroh Marius Demeter, originar din Aiud, care slujeşte aici din 1996:

Biserică de piatră şi cărămidă de cetate
În Felmer a existat, până la începutul secolului al XIX-lea, o biserică de lemn împrejmuită cu un zid de piatră şi cărămidă de cetate, existent şi astăzi. Locul pentru biserică şi cimitir a fost donat românilor chiar de către comunitatea săsească, din acest motiv cimitirul săsesc se află între biserica ortodoxă şi cimitirul românesc.
Pentru că biserica de lemn s-a deteriorat, localnicii au construit alta, din piatră şi cărămidă de cetate. Actuala biserică a fost zidită în anul 1834 de credincioşii păstoriţi de preotul Ioan Solca, pe locul bisericii vechi. Lucrările au fost executate sub conducerea unui oarecare meşter din Făgăraş, cu numele de Jiga. Turnul bisericii, aşa cum se păstrează şi azi, a fost construit între anii 1834-1840, de meşteri aduşi din Daia, de lângă Sighişoara şi care au fost plătiţi în natură, conform arhivei.
Biserica are formă de corabie, iar iconostasul este din lemn tencuit şi păstrează încă uşile împărăteşti şi pe cele diaconeşti de la biserica veche, cu pictura pe ele şi inscripţii slavoneşti. Naosul este despărţit de pronaos printr-un zid scund, în naos aflându-se şi un frumos candelabru donat de românii emigraţi din Felmer peste ocean.

Reparaţii de-a lungul vremurilor
În anul 1876, acoperişul bisericii a fost reparat capital, după ce a fost distrus de o furtună puternică. Atunci au fost înlocuite bolţile care erau din gard de nuiele şi bârne de stejar cu tavan drept, aşa cum este şi astăzi.
În anul 1906, biserica a fost încinsă cu fier de jur împrejur şi cu trei şine de fier în curmeziş, iar în anul 1965 s-a înlocuit din nou ţigla de pe acoperiş, care era din solzi, cu ţiglă dreptunghiulară. În anul 1970, s-a refăcut tencuiala în interior şi exterior şi s-au consolidat zidurile altarului cu stâlpi de beton şi subzidire.
Între anii 2002-2004, s-au efectuat lucrări de reparaţie atât a bisericii cât şi a gardului împrejmuitor. A fost îndepărtat valul de pământ de pe zidul din spatele bisericii şi s-a ridicat un zid de protecţie din beton cu armătură de fier. S-au izolat şi s-au retencuit pereţii bisericii atât în interior cât şi în exterior, iar gardul împrejmuitor a fost reparat în întregime. În 2008 întregul acoperiş a fost înlocuit cu ţiglă metalică.

Preoţi slujitori
Preoţii slujitori cunoscuţi din matricole şi din actele de arhivă sunt următorii: Ioan Solca (1811-1835) - sub care s-a zidit actuala biserică, apoi nepotul acestuia, tot Ioan Solca (1835-1870); apoi Bucur-Hariton Solca (1870-1922) şi ultimul din neamul Solca, Nicolae (1922-1962), familia Solca totalizând 151 de ani de neîntreruptă slujire a acestei biserici. În anul 1965, parohia a fost administrată de preotul de la Şoarş, Dionisie Turcu. Între anii 1965-1983 preot paroh a fost Andrei Aldea, originar din satul Berivoii Mici, iar între anii 1983-1996 preot a fost Leonte Gheorghe, de loc din Braşov.

Străni pictate cu motive florale
În cadrul ultimelor lucrări de restaurare, strănile bisericii din Felmer, vechi de peste 100 de ani, au fost schimbate cu altele noi, pictate cu motive florale luate de pe lăzile de zestre. Pictura a fost executată benevol de doamna Aurora Comanici, medic veterinar, creştină de o sensibilitate deosebită.
Biserica din Felmer, deşi modestă ca aspect şi dimensiuni, are o valoare deosebită, ea oglindind viaţa şi gustul artistic al felmerenilor. Toate icoanele pe sticlă, picturile pe lemn, ştergarele ţărăneşti şi celelalte obiecte de inventar din biserică arată măiestria artistică şi dragostea pentru frumos a oamenilor din Felmer.
Pr. paroh Marius Demeter

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 27 - aprilie 2009