Dimineaţa când te urci
În maşină să conduci
Nu uita să-ţi aminteşti
De cele duhovniceşti
Şi să te gândeşti aşa:
Greu lucru e a şofa
O maşină; dar mai greu
Este ca sufletul tău
Să-l şofezi pe drumul vieţii,
Urmând căile blândeţii,
Ale dragostei, răbdării,
Smereniei şi-nfrânării.
Şi să ştii să ocoleşti
Gropile duhovniceşti:
Pizma,cearta şi mândria,
Răutatea şi mânia.
Să alimentezi mereu
– chiar dacă este mai greu –
Cu cea mai scumpă “benzină“
Apa vie, cristalină
A rugăciunii curate,
Cu smerenie-nălţate,
Care pune în mişcare
Motorul inimii tale.
Şi un singur scop să ai:
Să găseşti parcare-n Rai!
(Poezii cu iz de Filocalii,
Editura Bonifaciu 2011)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu