 |
|
Foto: Oana Nechifor
|
Odată cu
creşterea copilului, va creşte şi rânduiala rugăciunii.(...)
În primele
veacuri creştine, în familie rugăciunea se făcea în comun, adică se adunau toţi
membrii familiei, împreună cu slugile. De obicei, stăpânul casei citea
rugăciunea, iar cei prezenţi repetau încet după el. Ar trebui să-i imităm şi
noi pe aceşti creştini, mai ales seara, iar dacă se poate şi dimineaţa.
Când copiii
noştri vor rosti „Sfinte Dumnezeule”, ei vor auzi cântarea cetelor
îngereşti, pe care un băieţel din Constantinopol le-a şi văzut în timpul
patriarhului Procle; când vor citi „Cuvine-se cu adevărat”, se vor trezi
într-o chilie săracă de pe muntele Athos, unde a fost rostită pentru prima dată
de Arhanghelul Gavriil; iar la citirea minunatelor cereri din pravila de seară,
copiii îşi vor aminti de marele Ioan Gură de Aur.
Nikolaj
Evgrafovich Pestov,
Cum să ne creştem copiii: calea spre desăvârşita bucurie, Ed.
Sophia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu