Socrii sunt
tot oameni, doar că sunt oameni care au avantajul de a fi fost lângă persoana
pe care o iubeşti, mult înainte să fi apărut tu în peisaj. Asta poate de la bun început să-ţi dăuneze
la capitolul imagine şi vice-versa.
Uitându-mă înapoi la experienţa
mea, aş spune că, de vreme ce am plecat de la ideea că socrii sunt oameni ca
oricare alţii, ar trebui să te şi porţi cu ei ca atare. În cazul în care chiar
nu poţi să-i suferi, nu te împiedică nimic să îi tratezi cu curtoazie, cel
puţin, atunci când situaţia vă aduce unii lângă alţii. Oricine are la locul de
muncă, de exemplu, personaje greu de suportat şi cu toate acestea ne descurcăm.
Poate că ar ajută să îi priveşti în acest fel, în timp ce te rogi ca timpul să
treacă mai repede.
Alt lucru pe care l-aş încerca
este să nu iniţiez niciodată eu o discuţie negativă despre ei. Dacă
chiar sunt nişte oameni imposibili, cu siguranţă soţia ta va aduce vorba despre
asta de destule ori, încât să te asigure că nu te-ai înşelat în privinţa lor.
Mai ales la începutul căsniciei, câţiva de „Da, dragă...” vor fi suficienţi din
partea ta, atunci când vine vorba despre ei.
O necesitate este şi conştientizarea
faptului că soţia ta are nevoie de mai mult sprijin, întrucât a trăit în
prezenţa lor mai mult timp decât tine. De asemenea, ar trebui să ai
întotdeauna în vedere că, de cele mai multe ori, oamenii ajung atât de
nesuferiţi din cauza unor probleme cât se poate de reale. Poate această
perspectivă te poate ajuta să-i înţelegi mai bine.
O altă necesitate este şi
menţinerea unui nivel de onestitate interioară, care să te ajute să accepţi că
este imposibil ca toată lumea să placă pe toată lumea. Poate că nici tu nu ai
fi pe placul tău, dacă ai fi în locul lor. Se va crea mult mai puţină tensiune,
dacă analizezi problema un pic mai filozofic şi te hotărăşti că nu vei fi un
ipocrit. Ipocrizia pe termen lung poate deveni o povară grea. Şi la un moment
dat te va ajunge, pentru că are un milion de tentacule, care ajung în orice
colţ al inimii tale. Dacă permiţi acestor sentimente să se dezvolte în
interiorul tău, fără să le laşi să iasă la lumină, măcar din când în când, îţi
vor distruge liniştea.
Dacă soţul şi soţia reuşesc
să-şi împărtăşească aceste lucruri la momentul şi în felul potrivit, de cele
mai multe ori vor găsi şi o modalitate de a se ajuta reciproc. Iar atunci,
toate lucrurile, care pe alţii îi îndepărtează, pe ei îi vor apropia şi mai
mult.
Charlie W. Shedd, Scrisori către Filip - sfaturi
unui tânăr căsătorit
Apostolat în Țara Făgărașului nr. 85, mai-iunie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu