Cel mai preţios lucru de pe întreg pământul. Atitudinea noastră la Sfânta Liturghie

- Dar, Părinte, trebuie toţi să se împărtăşească?

- Măi, n-am spus eu asta, Domnul a spus-o, n-ai auzit? „Beţi dintru acesta TOŢI”! Bineînţeles, nu cei care sunt opriţi. Mai sunt şi care nu au dezlegare de la duhovnic. Dar, altfel, fără Sfânta Liturghie, fără Hristos, cum să ne ducem viaţa de zi cu zi? Ai venit la biserică şi ai pierdut ce e mai important, Darul, totul. Şi ai rămas doar cu ce înlocuieşte Darul. Ştii, măi, ce este Sfântul Jertfelnic? E cel mai preţios lucru de pe întreg pământul! Ce sunt tronurile împăraţilor, scaunele preşedinţilor ori academiile faţă de Sfântul Jertfelnic! Sfânta Masă e „inima”. Aici e prezent Hristos, aici se pogoară Sfântul Duh, aici se pogoară şi îngerii... Ce privelişte înfricoşătoare! De multe ori, mă şi tem să-mi pun mâinile pe Sfânta Masă. Şi, vai, vai, în faţa unei asemenea privelişti înfricoşătoare, îi vezi pe credincioşi flecărind şi ignorând totul cu desăvârşire... Cine slujeşte, măi, preotul singur sau poporul şi clerul împreună? De ce-i spunem „slujire”? Cum stă preotul, aşa trebuie să stea şi credinciosul: predat în întregime lui Dumnezeu. „Pe Heruvimi cu taină închipuim”! Suntem în cer, lângă Preasfânta Treime, am lăsat deoparte toată grija cea lumească. Cu toţii suntem slujitori, nu numai preotul! Vedeţi cu câtă cinste ne-a învrednicit pe toţi Dumnezeu! Şi, de credem cu adevărat că în faţa noastră are loc Sfânta Jertfă, atunci să stăm cum se cuvine, cu frică de Dumnezeu! Să plângem de bucurie că Însuşi Dumnezeu Se pogoară şi Se jertfeşte din dragoste pentru noi! De nu credem aceasta, pentru ce mai venim la Sfânta Biserică? Ca să ne batem joc!?

Părintele Porfirie, Antologie de sfaturi şi îndrumări

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 77, ianuarie-februarie 2014