Cuvântul protopopului: De la Sfintele Paşti la Înălţare

În perioada dintre Sfintele Paşti şi Înălţarea Domnului ne bucurăm de prezenţa iubitoare şi sfinţitoare a lui Hristos Cel Înviat. Sfintele Evanghelii ne-au purtat către momentul Învierii Domnului şi ne-au adus în faţă martorii acestui eveniment unic. Apoi ne-au amintit de slăbănogul de la Vitezda, de femeia samarineancă şi de orbul din naştere, eroii pericopelor de după Duminica Mironosiţelor.

Să mulţumim Domnului pentru binecuvântarea, pacea şi lumina pe care ni le-a dăruit în aceste zile, odată cu soarele primăvăratic, cu verdele crud din natură şi cu florile multicolore. Să păstram în minte cuvintele Sfintelor Evanghelii, ale Canonului Sfintelor Paşti, ale Irmosului Învierii, ale Pastoralei Înaltpreasfinţitului nostru Părinte Mitropolit, cuvintele slujitorilor Sfintelor Altare. Ele ne vor da linişte sufletească, bucurie şi seninătate şi ne vor ţine treji, pe calea mântuirii. Avem nevoie de ele, pentru că mintea omului modern e asaltată în permanenţa de puzderie de gânduri, idei şi imagini străine. Mintea este centrul fiinţei omeneşti; este un câmp de luptă pe care putem fi biruiţi de vrăjmaşul diavol sau biruim cu Hristos. O minte unitară, liniştită şi luminată de iubire, este o minte în care este prezent Hristos. Dacă, însă, mintea este lăsată în stăpânirea imaginilor, a gândurilor străine, a senzaţiilor pătimaşe, atunci ea va pierde prezenţa Duhului Sfânt. Şi, după cuvântul Preafericitului Patriarh Daniel, “nu există neutralitate; dacă în mintea noastră nu locuieşte Hristos, va locui diavolul.”

Sfinţii Părinţi asemuiesc mintea cu o fecioară, care, în aşteptarea lui Hristos, trebuie păzită de venirea vrăjmaşilor. Sau o văd ca pe o cetate, care are ca porţi simţurile. Dacă nu păzeşti porţile, ci le laşi larg deschise, atunci prin canalele televiziunilor comerciale, prin diverse tabloide atât de răspândite azi, prin anumite site-uri de pe internet etc, cetatea va fi invadată de gânduri, imagini, senzaţii străine, care, ca nişte barbari, o vor devasta, necinsti, murdări, prin însăşi prezenţa lor. Mintea celui care participă din plin la realităţile mediatice actuale devine fărâmiţată până la epuizare, îşi pierde vitalitatea şi posibilităţile creatoare şi îl duce pe om la dezechilibru, patimi şi chiar afecţiuni psihice.

Anul acesta este pentru noi, românii, şi un an electoral. Specifică acestor tipuri de ani este o anumită încleştare, o luptă surdă, pătimaşă, pe multiple planuri, între diverşi candidaţi şi între votanţii lor. Suntem chemaţi, ca şi creştini, să rămânem în limitele bunei cuviinţe. Să-i sprijinim să acceadă în frunte pe cei cu dragoste (dovedită) de localităţile lor, cu reuşite profesionale, familiale şi gospodăreşti evidente, dar să nu uităm de calităţi ce trebuie să primeze: credinţa sinceră în Dumnezeu, ataşamentul faţă de Biserica lui Hristos, moralitatea, cinstea, onestitatea. În zilele ce vor urma, să nu ne lăsăm purtaţi de ură, de pizmă, de răzbunare şi alte gânduri pătimaşe. Să-L păstrăm în minte pe Hristos Cel Înviat, care ne cheamă la pace, la dragoste, la bună convieţuire cu toţi oamenii. Să arătăm că am înţeles esenţialul din Sfintele Evanghelii ce s-au citit în această perioadă, pentru că “un om, ca şi un popor, atât preţuieşte, cât a înţeles din Sfânta Evanghelie” (Simion Mehedinţi).

 Pr. Protopop Marcel Dobrea

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 64 - mai 2012