Astăzi
voi încerca să scriu câteva cuvinte despre ceva ce pare ştiut de la sine şi
totuşi, când ajungem la acel moment, încercăm să trăim şi atunci la fel cum
trăiam înainte. A deveni mamă schimbă viaţa unei femei într-un mod care îi
afectează semnificativ toate relaţiile: cu Dumnezeu, cu ea însăşi şi cu orice
persoană din viaţa ei.
Indiferent
cât de ocupată ai fi ca proaspătă mămică, pentru a-ţi păstra o stare de
sănătate emoţională şi duhovnicească ai nevoie să investeşti în continuare în
toate relaţiile. Cum ai putea face asta?
Mai
întâi, priveşte în oglindă. Observă cu onestitate cum te schimbă noua postură.
Probabil că vei vedea că ai devenit mai puţin egoistă, de vreme ce faci
sacrificii pentru binele copilului tău. Şi probabil că înţelegi mai profund ce
înseamnă să iubeşti pe cineva necondiţionat. De asemenea, poate observi că ai devenit
mai răbdătoare. Roagă-L pe Dumnezeu să te înveţe tot ce vrea să cunoşti prin
faptul de a fi mamă şi aşteaptă-te şi la creştere duhovnicească.
Reconsiderarea
relaţiilor cu cei apropiaţi
Investeşte
în căsătorie. Stabileşte nişte limite în aşa fel încât copilul să nu-ţi
ia tot timpul şi energia, ajungând să reduci total relaţia cu soţul tău.
Foloseşte timpul în care copilul doarme, pentru a petrece câteva momente cu
soţul, aplicând regula calităţii. Gândeşte-te şi roagă-te pentru a hotărî ce e
de făcut, pentru a avea ceva timp cu soţul în fiecare zi.
Stabileşte
priorităţile şi concentrează-te doar pe ce e mai important. Fii creativă.
Roagă-te împreună cu soţul cât de des poţi şi cere-I Domnului să vă dea
amândurora puterea şi nădejdea de care aveţi nevoie pentru a gestiona
problemele specifice care apar în viaţa voastră.
Adaptează-te
unor noi relaţii cu părinţii. Gândeşte-te care ar fi atitudinile şi
comportamentele pe care ţi-ar plăcea să le transmită şi copilului tău – nepotul
lor – şi încurajează-i să o facă. De asemenea, dacă observi comportamente
nepotrivite, transmite-le cu sinceritate şi dragoste. Stabileşte limite
sănătoase, pentru ca tu şi soţul să hotărâţi ce şi cum în creşterea copilului,
chiar dacă unele decizii nu se potrivesc cu opinia părinţilor voştri. Dacă
părinţii refuză să schimbe anumite atitudini în ceea ce priveşte viaţa voastră,
stabileşte graniţe şi limitează întâlnirile cu ei.
Observă
cum te-au crescut ai tăi, cum te-au disciplinat, învăţat, cum ţi-au arătat
dragostea, cum ţi-au transmis credinţa, dacă au făcut-o, ce ţi-au transmis
despre sănătate şi recunoaşte ce a fost bun şi ce a fost rău, pentru a preveni
ca unele atitudini nesănătoase să-ţi afecteze felul în care îţi creşti propriul
copil.
Adaptează-te
la un nou tip de relaţie cu fraţii şi surorile. Dacă ei au deja copii, poţi
învăţa din experienţa lor şi învăţa unii de la alţii. Dacă nu au încă,
asigură-te că subiectul discuţiilor voastre nu sunt doar bebeluşul tău. Chiar
dacă sunteţi în perioade foarte diferite, totuşi puteţi menţine o legătură.
Fă-ţi
timp pentru prieteni. Stabileşte întâlniri cu cei vechi şi fă efortul de a
intra şi în relaţii noi. Găseşte-ţi o prietenă cu care să împărtăşeşti nu doar
problemele referitoare la creşterea copilului, ci şi alte priorităţi în viaţă.
Inspiraţi-vă una pe alta pentru a creşte în bucurie, pace şi
încredere.
Tânăra
mămică în lume
Reclădeşte-ţi
relaţiile vechi cu femei care nu sunt mame şi fii deschisă şi onestă cu privire
la diferenţele din vieţile voastre. Ieşi mai mult în lume. Nu lăsa ca
solicitările specifice creşterii unui copil să te izoleze de comunitate. Rămâi
implicată în activităţi, grupuri, la biserică. Totuşi, nu încerca să schimbi
lumea şi nici nu te aştepta să ai tot atâta timp ca o fată necăsătorită pentru
activităţile acestea, dar nici nu te izola în singurătate. A avea copii nu e un
handicap, dimpotrivă, o posibilitate de a scoate la iveală nou-descoperita
compasiune faţă de alţii.
Vizitează
un bătrân, intră pe grupuri on-line şi întâlneşte-te cu mămici, organizaţi acţiuni
pentru copii săraci, slujeşte în felul în care îţi arată Domnul şi foloseşte
fiecare zi pentru a te ruga pentru aproapele şi pentru a învăţa.
Apropie-te
de Dumnezeu şi de Maica Domnului. Roagă-te ei să te înveţe cum să-ţi creşti
copilul şi cum să slujeşti Domnului. El te iubeşte aşa cum îţi iubeşti şi tu
copilul. Participă la slujbe, cât de des îţi este posibil. Nu-l priva de
participarea la Sfânta Liturghie „pentru că e mic“. Hristos Însuşi a spus
„Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi!“, chiar dacă la început nu veţi
putea sta la toată slujba. Cu cât e mai mic copilul când intră în biserică, cu
atât va învăţa mai repede să se poarte şi va creşte ca într-o familie lărgită.
Spovedeşte-te, împărtăşeşte-te, pentru a-L lăsa pe Domnul să lucreze chiar din
tine şi să te ajute să duci o viaţă curată, în numele Lui.
Doxologia.ro
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 59 – decembrie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu