Pagini

miercuri, 10 iunie 2009

Gomasio

Gomasio este un condiment care nu îmi lipseşte din casă. L-am descoperit acum câţiva ani, savurând o salată de legume într-un restaurant japonez. La început l-am cumpărat din magazin, apoi am învăţat să îl fac acasă. E vorba despre un amestec de seminţe de susan şi sare. De preferat sare de mare grunjoasă, condimentul fiind originar din Japonia. Denumirea provine, deci, din japoneză, de la goma (susan) şi shio (sare).
Modul de preparare e simplu. Seminţele de susan se prăjesc puţin (căldură eliberând aromele), se amestecă cu sarea şi se macină rapid. Se păstrează câteva luni în cămară într-un borcan sau într-o cutie metalică, închise.
Proporţia între susan şi sare depinde de gust. Eu pun nouă părţi de susan şi o parte de sare, dar vă sfătuiesc să încercaţi să micşoraţi sau să măriţi proporţia de sare în funcţie de gustul vostru.
Ce facem cu gomasio? Simplu, îl putem folosi la orice mâncare: salată de legume, biscuiţi aperitiv, presărat peste pui sau peşte, presărat peste vinete sau dovlecei la cuptor, în supe, peste ouă, etc. El înlocuieşte sarea şi dă gust.

Ingrediente:
  • 180 g seminţe de susan
  • 20 g sare de mare grunjoasă
Preparare: Vărsaţi seminţele într-o tigaie. Puneţi tigaia pe foc mijlociu până când seminţele se prăjesc şi încep să sară din tigaie. Luaţi tigaia de pe foc, vărsaţi sarea şi amestecaţi totul cu o lingură de lemn. Măcinaţi apoi în mojar sau în robot. Aveţi grijă, seminţele nu trebuie măcinate foarte tare, aspectul de grunjos trebuie totuşi să rămână (vezi foto). Vărsaţi amestecul într-un borcan cu un capac. Păstraţi-l în cămară, nu în frigider. Se poate păstra timp de 3 luni.
Reţetă oferită de doamna Irina Dufraise – Franţa
www.invatsagatesc.blogspot.com

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 29 - iunie 2009

Vezi şi
Darul lui Dumnezeu: Susanul
Legume cu gomasio

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu