Pagini

joi, 27 martie 2014

Şoapte amare!



Şoptit vă zic că nu-s român de seamă
Că n-am plecat din ţară şi e dramă
M-or vinde cu ţărâna şi pădurea
Pedeapsă că nu am fugit aiurea
De slab eu am rămas în ţara noastră
Sunt spinul ce e aşezat în glastră
Să amintesc celor care-o să vină
Că nu pământul ăsta e de vină
Acum ne laudă o lume-ntreagă
Cu vorbe multe dar cu voce bleagă
Din dragoste orice popor ne ţine
Şi ne ajută să trăim… mai bine
Ne îngropăm încă din viaţa asta
Când zic europenii mari că... basta
EL este mirele şi EL mireasa
Şi o să mirosim cu drag pucioasa
Pe veci în rate ei ne dau şi smoală
Burta să fie plină mintea goală
Cum să mai schimbi poporul la căiţă
Când nu mai vezi pe dealuri o căpiţă
Eu mă gândesc să vă mai zic o vorbă
Că la cuvinte încă nu e normă
Să nu încurc însă culoarea zilei
Că şefii nu au poate gândul milei
De la părinţii şi bunicii-n viaţă
Să mai furăm o vorbă o povaţă
Ei plată-n schimb nu o să ceară
Vor numai să ne scape de povară
Că din mândrie repetăm de veacuri
Greşeli ce nu trec nici măcar cu leacuri
Iar mâine plânsul nostru-o fi asemeni
De zici că după lacrimi suntem gemeni
La noi e drept să calci întâi cu stângul
Şi încă îţi mai paşte boul crângul
Să lauzi prostul e şi azi virtute
De vrei s-ajungi şi tu zile cărunte
Mâncăm nimic pe pâine întins bine
De foame nouă încă ne mai ţine
Minciunile ne par ofertă bună
Când adevărul auzim cum sună
Este ceva ce nu pot ei să facă
Din şapte ani să aibă doar oleacă
Ei defilează nesimţit ’nainte
Pân-o să punem mâna iar pe flinte
Ruşine de urmaşi nu ne mai este
Când faci un bine ajungi de poveste
Nu vă învăţ vă dau numai un peşte
Că-n ţara orbilor doar chiorul… creşte
Trăiesc tare Bine cu tare puţin
Primesc multe sfaturi de mână mă ţin
Să nu scriu cuvântul ce are pelin
Zâmbesc în culoarea ce-arată senin.

Pr. Marius Demeter
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 78, martie-aprilie 2014

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu