Pe prispa casei: Înviere

Pământ în mine şi-un crâmpei de cer,
Un dar, o încercare şi-o nădejde.
Eu mă revolt, mâncând un măr,
Şi mă căiesc, când cer iertare.

De pun pământ, pe cerul meu,
Aşa o să Te-ngrop, în mine,
Deşi din groap-ai Înviat,
Nu poţi să te ridici din mine.

De ceru-l pun peste pământ,
Omor păcatele, ce stau în mine,
Şi, cum din groap-ai Înviat,
Aşa vei Învia din mine.

Eu dragostea în rate-o dau
Şi cer comision pe fapta bună,
Sunt cămătar cu mila mea,
Smerenie nu găseşti, în raft, la mine.

Mă-nveşmântez în întuneric, când greşesc,
Şi în Lumină, cu orice faptă bună.
Mă pierd în noapte, dacă Te ignor,
Mă regăsesc, de Te iubesc pe Tine.

Pr. Marius Demeter

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 39 - aprilie 2010