Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Lisa

Străbătând în lung şi lat depresiunea făgărăşeană, îţi dai seama că satul Lisa se află chiar în mijlocul lungimii depresiunii, la aproximativ 14 kilometri de râul Olt, spre poalele munţilor. Satul este înconjurat de un şes, mărginindu-se spre nord cu satul Voivodeni, la apus cu Sâmbăta de Sus, la sud cu Munţii Lisei, iar la răsărit cu satele Breaza şi Pojorta.


Două biserici de aceeaşi „vârstă”. Parohia Lisa, având o vechime necunoscută, păstrează astăzi două biserici, ambele construite la sfârşitul secolului al XIX-lea: biserica cu hramul ,,Sf. Gheorghe”, construită de credincioşii greco-catolici în anul 1890, şi biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, construită de comunitatea ortodoxă a satului între anii 1889-1890.
Biserica ,,Sf. Gheorghe” a fost folosită de comunitatea greco-catolică până în anul 1945, când a avut loc revenirea în sânul Bisericii Mame a tuturor credincioşilor uniţi din sat. În aceste condiţii, acest locaş de cult a devenit a doua biserică a comunităţii ortodoxe, în care se slujeşte şi astăzi, cu precădere în ziua hramului, date fiind dimensiunile ei mici.

Biserică ortodoxă în stil gotic. Conform datelor istorice existente, înainte de anul 1700 la Lisa se întâlneşte o biserică de lemn, pe locul unde se află azi biserica mare a parohiei. Aceasta din urmă a fost construită dintr-o evidentă necesitate, cea veche fiind neîncăpătoare şi deteriorată. Pentru a elimina formalităţile aprobărilor pentru o nouă construcţie, greu de obţinut pentru ortodocşi în acea vreme, zidurile bisericii noi s-au ridicat în jurul celei vechi, închizând-o înăuntru sub pretextul că o protejează. La terminarea zidurilor, cea veche a fost dărâmată. Deşi ortodoxă, biserica este construită în stil gotic, meşterul fiind neamţ, fapt certificat de o inscripţie funerară în limba germană, aflată pe o placă de piatră de pe exteriorul peretelui sudic al naosului.
Planul bisericii este de navă, având altarul în cinci laturi, mai retras decât naosul. Zidul este întărit de 14 contraforţi în exterior, care au în interior aspectul unor coloane octogonale, cu bază pătrată. În partea vestică se ridică o turlă-clopotniţă, cu bază pătrată, înaltă de 30 de metri. La baza turlei, în faţa vestică a bisericii, se află uşa de intrare, o imitaţie a portalelor gotice, încadrată în chenar de piatră, care se termină în partea de sus prin arc de cerc frânt. Aici este înscris anul începerii construcţiei: 1889. Biserica a fost pictată în tempera de pictorii Chidu şi Brana, fiind terminată în anul 1946, când a fost sfinţită de mitropolitul Nicolae Bălan.

Restaurare şi înfrumuseţare. Odată cu trecerea timpului, s-a simţit nevoia unor lucrări de restaurare şi înfrumuseţare a bisericii. Astfel, în ultimii ani, s-au demarat ample lucrări care au vizat refacerea acoperişului, retencuirea interioară şi exterioară a zidurilor, dotarea cu sistem centralizat de încălzire, o nouă pictură în tehnica frescă, executată de pictorul Marian Croitoru din Alexandria, înnoirea mobilierului (străni, uşi, geamuri etc.), restaurarea iconostasului şi refacerea pardoselii. Toate aceste lucrări s-au realizat cu aportul considerabil al credincioşilor din parohie, la care s-a adăugat sprijinul autorităţilor locale şi judeţene şi al tinerilor aflaţi la muncă în străinătate.

Oameni vrednici. Parohia Lisa a beneficiat de-a lungul timpului de slujitori deosebit de vrednici, care s-au remarcat atât pe plan administrativ cât şi spiritual, fiind reale modele preoţeşti. Este suficient să-i menţionăm pe cei din ultima jumătate de veac: părintele Ilie Moldovan (1955-1970) cunoscut profesor de teologie morală al Facultăţii de Teologie ,,Andrei Şaguna” din Sibiu; ÎPS Laurenţiu Streza (1970-1976), actualul mitropolit al Ardealului; părintele Valer Ramba (1976-1993), fiu al satului Lisa, şi părintele Marcel Greavu (1993-2005), actualmente preot paroh în Făgăraş.
Pe lângă personalităţile ecleziale - foşti slujitori ai bisericii din Lisa, se cuvine să amintim şi câteva nume de oameni de seamă, fii ai satului, care au făcut şi fac cinste comunităţii: Gheorghe Popa-Lisseanu - istoric, filolog român, membru al Academiei Române (1866 - †1945); George Şerban - filolog, profesor şi director al Liceului "Spiru Haret" din Bucureşti, unchi al viitorului publicist Octavian Paler; Octavian Paler (1926 - †2007) - scriitor şi publicist; Cornel Caţavei (n. 1953) - doctor în economie, expert financiar-bancar, evaluator, auditor financiar.
Astăzi Lisa are o generaţie nouă de oameni, care creşte pe pământul fertilizat de generaţiile trecute, cu credinţă în Dumnezeu şi dragoste faţă de Biserica Lui.

Pr. paroh Mircea Lucian Leb

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 34 - noiembrie 2009