Biserica „Sfânta Treime”, ctitorie ortodoxa din Ţara Oltului

După ce în numărul trecut v-am prezentat biserica „Sf. Nicolae“, ctitorie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu, rubrica de numărul acesta este dedicată celei de-a doua biserici ca vechime din Făgăraş, care a luat naştere tocmai pentru că cea dintâi a fost luată de autorităţi de la comunitatea ortodoxă şi dată în folosinţa greco-catolicilor. După zeci de ani în care credincioşii ortodocşi din Făgăraş străbăteau kilometri buni în fiecare duminică şi sărbătoare pentru a participa la slujbe la bisericile din satele dimprejur, ei au reuşit să ridice o nouă biserică ortodoxă în oraş. Aşa a luat naştere biserica „Sfânta Treime“ de pe strada Grecilor, azi Ion Codru Drăguşanu.

Zeci de ani fără biserică
În 13 aprilie 1625, principele Gabriel Bethlen autorizează românii ortodocşi din Făgăraş să aibă preot. În timpul principesei Ana Bornemissa, soţia princepelui Mihail Apafi, este recunoscut din nou românilor dreptul de a-şi ridica o nouă biserică, dar din cauza lipsei de fonduri şi a opoziţiei conducerii calvine a fost împiedicată construirea ei.
După ce în 1723 biserica brâncovenească a fost luată cu forţa şi dată greco-catolicilor, credincioşii ortodocşi s-au hotărât să îşi construiască altă biserică. A fost însă nevoie de câteva decenii pentru a duce la împlinire această dorinţă arzătoare.
Abia după moartea Mariei Tereza, la venirea pe tron al lui Iosif al II-lea, credincioşii ortodocşi reuşesc să înceapă construirea lăcaşului de cult. La 2 ianuarie 1782, tribunalul „Tabla Continuă” număra 251 de familii ortodoxe în Făgăraş, constatând că parohia are teren, bani şi posibilităţi să-şi ridice biserica. Primind avizul favorabil, românii ortodocşi construiesc mai întâi, în februarie 1782, o capelă pe terenul dăruit de familia Borşoş, pe strada Grecilor. În 1783 clădirea s-a zidit până la acoperiş, în timp ce turnul s-a ridicat abia în 1791, după ce Dieta din acel an a declarat şi Biserica Ortodoxă ca având drepturi egale cu celelalte religii din Transilvania.

Documente în globul crucii din turn
În globul crucii din vârful turnului, consiliul parohial a depus în anul 1791 două documente care îi menţionează pe binefăcătorii şi donatorii ce au contribuit cu teren, materiale, lucru, donaţii pentru ridicarea şi înzestrarea bisericii şi a şcolii, de amintit fiind ajutorul substanţial al companiei negustorilor români şi greci, în frunte cu Enache Arpăşeanu. Documentele, descoperite în anul 1856 cu prilejul refacerii acoperişului, arată că biserica a fost ridicată de meşterii zidari Johann Muller (biserica din 1783) si Jupân Martin din Braşov (turnul clopotniţă în 1791).
Inscripţia de la proscomidiar, acum foarte ştearsă, a fost copiată de marele istoric Nicolae Iorga, arătând numele ctitorului şi anul pictării frescelor altarului.
Pictura din naos a fost realizată de zugravul Sava Budoi, originar din Perşani, deosebit de activ în zonă. Pictura realizată în tehnica tempera nu a rezistat însă la spălare, în 1949 naosul fiind repictat de Iosif Vassu. Această pictură a fost restaurată între anii 2003-2004.
În 1832 a fost construit paraclisul din partea zidului de nord al bisericii.

Iconostas de la Patriarhie
În 1950-1951, sculptorii Iosif şi Gheorghe Popa, împreună cu pictorul Vasile Gheorghe, au realizat un nou iconostas în atelierele Patriarhei Române din Bucureşti. O altă inscripţie, păstrată pe peretele arcului de triumf, spre sud, ne spune că iconostasul vechi, din lemn pictat şi sculptat, a fost dăruit bisericii din Feldioara.
Prin arhitectura, decorul şi pictura murală, biserica „Sfânta Treime“ reprezintă un valoros exemplu al formelor de influenţă brâncovenească. Locaşul de cult realizează îmbinarea influenţelor din Ţara Românească cu tradiţia vechilor biserici transilvănene.
De-a lungul timpului lăcaşul de cult de pe strada Ion Codru Drăguşanu a fost păstorit de mulţi preoţi vrednici, care s-au străduit să păstreze pentru generaţiile viitoare acest valoros monument istoric. Actualii preoţi parohi sunt părintele Romul Poparad (din 1984) şi părintele Marcel Greavu, instalat în luna martie anul acesta; acesta urmează părintelui Romul Zaharia (între 1971-2007), care a fost protopopul Făgăraşului timp de 26 de ani.

Pr. Răzvan Timofte

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 3 - martie-aprilie 2007