„Să fiţi statornici în credinţa strămoşească!“

Interviu cu părintele Aurel Răduleţ

Pe părintele Răduleţ îl cunoaşteţi deja din numerele noastre trecute. Născut în Berivoi, este fiu al Ţării Făgăraşului, unde a şi slujit o mare parte din viaţa sa. A ieşit la pensie din parohia Voivodeni. L-am întâlnit pe părintele în locul în care ştiam cu siguranţă că o să îl găsesc: în sfânta biserică, la Sfânta Liturghie.

Părinte, cum vi s-a părut perioada de activitate preoţească până în momentul pensionării?
Foarte bună, prolifică, roditoare, cu toate că nu îmi atribui merite mari. Am sprijinit orice acţiune, am ajutat din umbră. Cu ajutorul lui Dumnezeu consider că am fost autorul moral al înfiinţării Seminarului Teologic din Făgăraş. Una dintre dorinţele mele arzătoare a fost ca Făgăraşul să aibă şcoală bisericească de mai multe grade: şcoală de cântăreţi bisericeşti şi seminar. M-a costat puţină dizgraţie, pentru că am fost trimis ca vicar să desfiinţez seminarul (din cauza restructurării). Dar nu m-am dus dimineaţa, iar după-amiază a venit din partea Ministerului Educaţiei aprobarea oficială a înfiinţării seminarului. M-am dus la Mitropolit şi i-am spus cu bucurie: "Înalt Prea Sfinţite, nu mai e nevoie să desfiinţăm seminarul, ne-au depăşit evenimentele. A desfiinţa un seminar înseamnă a demola o biserică."

Care a fost relaţia dumneavoastră cu mai marii bisericii având o funcţie atât de importantă, de vicar al Arhiepiscopiei?
Am fost sprijinit de cei mari, mai ales de mitropoliţii Ardealului Nicolae Mladin şi Antonie Plămădeală, dar am şi sprijinit pe cei mari. Mi-aduc aminte că atunci când Patriarhul Teoctist s-a retras la Căldăruşani l-am încurajat spunându-i că "nu strică puţină smerenie", bucurându-mă când a fost reabilitat.
Am cunoscut şi pe marii duhovnici, cum a fost părintele Arsenie Boca. Fiind consilier administrativ al nou-înfiinţatei episcopii a Alba Iuliei am semnat actul şi am propus alegerea lui Emilian Birdaş ca episcop. Părintele Arsenie Boca m-a sfătuit să nu rămân la Alba Iulia, "pentru a nu sluji la doi domni".
Însă cea mai importantă întâlnire a mea cu părintele Arsenie Boca fost cea de la mănăstirea Prislop, când m-am dus să-l vizitez. M-a întrebat dacă am vreo problemă şi i-am răspuns că nu am nici una. Atunci mi-a zis să rămân să privesc pictura. Între timp veneau mai multe femei la părintele care cereau sfaturi pentru problemele lor familiale. Sfaturile pe care le-a dat acelor femei mi-au fost de folos şi mie ca preot, problemele acelor femei fiind de fapt şi problemele din parohia mea.

Ce ne puteţi spune de faptul că slujiţi Sfânta Liturghie zilnic?
M-am convins că prin slujirea zilnică Dumnezeu m-a ocrotit. Când am început să fac Sfânta Liturghie zilnic la biserica din Groapă din Sibiu au fost unele reţineri, chiar şi din partea unor colegi. Le-am spus "Dacă nu mă vreţi, vă vreau eu pe voi, pentru că-mi sunteţi dragi şi că trebuie să vă duc în faţa lui Dumnezeu". Însă nu îmi aloc vreun drept, deoarece am împlinit doar cuvintele "suntem slugi netrebnice pentru că ceea ce eram datori am făcut".

Cum s-a îmbinat viaţa de preoţie cu viaţa de familie?
Soţia a fost zilnic alături de mine, a fost primul meu cântăreţ pentru că luna de practică din Felmer am făcut-o cu soţia. Mi-am dat seama că ştie toată Liturghia pe de rost. De asemenea în toate parohiile în care am fost am slujit cu copiii mei.

Ce ne puteţi spune despre fiii dumneavoastră? Iată că din şase băieţi patru sunt preoţi.
Nu vreau să influenţez cu nimic opinia oamenilor despre fiii mei. Vreau să spun doar că mi-au adus o mare bucurie sufletească.

Cum aţi reuşit să treceţi peste greutăţi?
Am reuşit să trec peste ele cu zâmbetul pe buze.

Ce mesaj ne transmiteţi nouă, preoţilor tineri?
Să fiţi la înălţimea chemării preoţeşti: buni slujitori şi buni patrioţi. Prin răbdarea voastră vă veţi mântui sufletele. Prin răbdare chiar dacă trebuie să treceţi prin orice vă veţi salva ce este mai important: sufletul. De altfel acesta este mesajul meu pentru toţi credincioşii Ţării Făgăraşului: să fiţi statornici în credinţa strămoşească şi să aveţi răbdare.

Vă mulţumim şi vă aşteptăm cu drag de fiecare dată în mijlocul nostru.

Interviu realizat de Pr. Laurenţiu Broscăţeanu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 8 - septembrie 2007