Kefirul este una dintre cele mai
vechi culturi de lapte fermentat, avându-şi originile în Munţii Caucaz. Grăunţele
de kefir conţin un amestec unic de câteva specii de culturi lactice care se
dezvoltă împreună într-o simbioză perfectă. Această băutură reconfortantă,
nutritivă şi terapeutică pentru toate vârstele şi condiţiile de sănătate se
poate prepara şi în casă, necesitând doar două ingrediente: lapte şi grăunţe de
kefir.
Ce este kefirul
Kefirul se obţine din lapte, prin
fermentarea grăunţelor de kefir, care arată ca nişte florete de conopidă de
dimensiunea boabelor de grâu decorticate. Aceste grăunţe sunt alcătuite din
cazeină şi colonii gelatinoase de micro-organisme (micro-floră sau aşa-numitele
probiotice). Este bogat în proteine, calciu, vitamina B12, niacin şi acid folic[i]. Cele
mai importante probiotice din kefir sunt: lactobacillus
Plantarum (aderă la mucoasă intestinală); lactobacillus Casei (produce cantităţi mari de acid lactic,
colonizează tractul intestinal, creând un mediu favorabil pentru echilibrul
microbian, limitează putrefacţia intestinală – controlează producerea de toxine
şi efectele acestora asupra organelor vitale şi celulelor organismului;
blochează dezvoltarea bacteriilor patogene şi previne bolile cauzate de
infecţiile intestinale, limitează intoleranţa la lactoză, contribuie la
întărirea imunităţii); Streptococcus
Lactis (îmbunătăţeşte digerabilitatea laptelui şi digestia în general,
blochează dezvoltarea paraziţilor). Acest complex simbiotic de micro-organisme face
diferenţa dintre kefir şi alte produse din lapte fermentat (cum ar fi iaurtul)
care utilizează în mod normal doar o singură specie de micro-organisme şi
foarte rar mai mult de trei în procesul de producere/fermentare. 
Beneficiile kefirului
Kefirul poate ajuta la ameliorarea
sau vindecarea unor afecţiuni grave cum ar fi cancerul, herpesul, disfuncţii de
imunitate, alergii, colită, sindromul intestinului permeabil şi multe altele.
Această băutură consumată constant îmbunătăţeşte metabolismul celular şi al
ţesuturilor, promovează activitatea intestinală şi joacă un rol important în
prevenirea şi tratamentul condiţiilor maligne.
Kefirul reface flora intestinală[ii] a
celor care se refac după o perioadă de boală sau după o perioadă de tratament
cu antibiotice. Este un remediu pentru problemele digestive deoarece datorită
procesului de fermentaţie este pre-digerat, iar agenţii de digestie lucrează cu
uşurinţă asupra lui. Din acest motiv, kefirul este şi o alternativă la alte
lactate, fiind singurul produs din lapte pe care mulţi din cei ce prezintă
intoleranţă la lactoză îl pot servi fără reacţiile adverse tipice. Pentru
aceştia, este indicată folosirea laptelui de capră în locul celui de vacă,
deoarece este mai apropiat de laptele uman şi deci mai uşor de digerat.
Unul dintre cei mai cunoscuţi
cercetători ai kefirului este un laureat al Premiului Nobel (1908), profesorul
rus Elie Metchnikoff. Acesta a considerat kefirul cel mai eficient mod
(natural) de a combate infecţiile intestinale, intoxicaţiile şi putrefacţiile.
În studiile efectuate, Metchnikoff a demonstrat că utilizarea constantă de
kefir conduce la o sănătate bună şi longevitate[iii], fapt
ce a condus la răspândirea utilizării kefirului în Europa de vest şi producerea
acestuia la scară largă.
Mai mult decât atât, cercetători ai
cancerului precum Dr. Heinrich Jung sau Johannes Kuhl susţin proprietăţile
anti-cancer şi anti-tumorale ale kefirului, explicând faptul că proliferarea
celulelor canceroase poate fi adusă la o funcţionare normală cel puţin în
parte, datorită acidului lactic fermentat.
Fermenţii miraculoşi din Kefir
Majoritatea dietelor sunt lipsite de
alimente şi băuturi fermentate cu excepţia băuturilor alcoolice. Deşi mulţi
oameni mănâncă iaurt, de cele mai multe ori acesta este un pseudo-iaurt care nu
mai conţine cantităţi suficiente de culturi benefice, deoarece iaurtul este
pasteurizat (încălzit la temperaturi foarte ridicate pentru a distruge
potenţialii microbi), fapt ce conduce şi la distrugerea fermenţilor[iv].
Studiile[v] arată
de asemenea că procedura de centrifugare folosită în prepararea produselor
comerciale reprezintă un alt tratament care scade prezenţa micro-organismelor
(fermenţi/enzime) în iaurt. Acest fapt este valabil şi în cazul kefirului
achiziţionat din comerţ. În realitate, fermenţii/enzimele sunt cheia în
domeniul nutriţiei. Aceştia sunt indispensabili în conversia elementelor,
asimilarea nutritivă, transformarea celulară etc., ajutând organismele bolnave
să refacă ţesuturi sănătoase[vi].
Enzimele,
vitale pentru regenerare
Fiecare celulă vie are nevoie de
ajutorul enzimelor pentru managementul funcţiei de metabolizare a hranei în
energie. Fără prezenţa enzimelor active, creşterea şi regenerarea nu poate avea
loc, iar elementele detectate ca fiind toxice (cum ar fi bacteriile rele şi
otrăvurile) nu pot fi dizolvate şi eliminate. Multe enzime sunt sensibile la
fluctuaţii majore de temperatura (o creştere de la 25 la 50 de grade, spre
exemplu). Ca rezultat, ele îşi pierd abilitatea de a se activa. Multe
medicamente inhibă activitatea corespunzătoare a enzimelor, prin efecte
secundare nedorite. Destul de des, distrugerea unor enzime importante poate fi
atât de mare încât o revenire la funcţionarea normală nu mai este posibilă. Nutriţia
integrată, vindecarea întregului organism şi includerea produselor fermentate
în dietă – în special kefirul – ajută la menţinerea funcţională şi activă a
enzimelor.
Sfaturi
utile:
Începeţi cu nu mai mult de un pahar
de kefir pe zi – kefirul are proprietăţi detoxifiante şi poate fi un pic
laxativ la început. De asemenea, este bine să nu lăsăm kefirul la fermentat mai
mult de 24 ore.
Pentru a beneficia de toate
proprietăţile kefirului, este necesar să folosiţi kefir preparat în casă.
Pentru pregătirea acestuia trebuie să vă procuraţi câteva grăunţe de kefir,
care apoi se înmulţesc. Acestea pot fi achiziţionate sau obţinute gratuit de la
cei care vor să ofere din surplusul lor, pe diverse site-uri pe internet.
Diana Moiceanu
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 73 - mai-iunie 2013
[i] Kneifel, W., and H. K. Mayer. 1991. Vitamin profiles of kefirs made from
milks of different species. International Journal of Food Science Technology 26:
423–28
[ii] Shavit, Elinoar. 2008. Renewed Interest in Kefir, the
Ancient Elixir of Longevity available at:
http://fungimag.com/summer-08-articles/7_Medicinal_Final.pdf
[iii] Metchnikoff, I. I. 1907. The prolongation of life: optimistic studies (classics
in longevity and aging ). Springer Publishing Company, 1st edition, 2004.
[iv] Kaufman, Klaus. 1997. Kefir Rediscovered / The Nutritional Benefits of an Ancient Healing Food, cap. 3, pag 23-27
[v] Khem Shahani, Ph.D., Professor of Food Sciences and
Technology at the University of Nebraska
http://www.drshahaniprobiotics.com/htmls/dr_khem_shahani.html
[vi] Pentru mai multe detalii
privind istoria intelegerii fermentilor de catre om:
http://www.helladelicious.com/blog/stories-and-news/2011/01/germ-theory-vs-cellular-theory/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu