Pagini

joi, 20 iunie 2013

Kefirul, o băutură nutritivă şi terapeutică



Kefirul este una dintre cele mai vechi culturi de lapte fermentat, avându-şi originile în Munţii Caucaz. Grăunţele de kefir conţin un amestec unic de câteva specii de culturi lactice care se dezvoltă împreună într-o simbioză perfectă. Această băutură reconfortantă, nutritivă şi terapeutică pentru toate vârstele şi condiţiile de sănătate se poate prepara şi în casă, necesitând doar două ingrediente: lapte şi grăunţe de kefir.

Ce este kefirul
Kefirul se obţine din lapte, prin fermentarea grăunţelor de kefir, care arată ca nişte florete de conopidă de dimensiunea boabelor de grâu decorticate. Aceste grăunţe sunt alcătuite din cazeină şi colonii gelatinoase de micro-organisme (micro-floră sau aşa-numitele probiotice). Este bogat în proteine, calciu, vitamina B12, niacin şi acid folic[i]. Cele mai importante probiotice din kefir sunt: lactobacillus Plantarum (aderă la mucoasă intestinală); lactobacillus Casei (produce cantităţi mari de acid lactic, colonizează tractul intestinal, creând un mediu favorabil pentru echilibrul microbian, limitează putrefacţia intestinală – controlează producerea de toxine şi efectele acestora asupra organelor vitale şi celulelor organismului; blochează dezvoltarea bacteriilor patogene şi previne bolile cauzate de infecţiile intestinale, limitează intoleranţa la lactoză, contribuie la întărirea imunităţii); Streptococcus Lactis (îmbunătăţeşte digerabilitatea laptelui şi digestia în general, blochează dezvoltarea paraziţilor). Acest complex simbiotic de micro-organisme face diferenţa dintre kefir şi alte produse din lapte fermentat (cum ar fi iaurtul) care utilizează în mod normal doar o singură specie de micro-organisme şi foarte rar mai mult de trei în procesul de producere/fermentare.

Beneficiile kefirului
Kefirul poate ajuta la ameliorarea sau vindecarea unor afecţiuni grave cum ar fi cancerul, herpesul, disfuncţii de imunitate, alergii, colită, sindromul intestinului permeabil şi multe altele. Această băutură consumată constant îmbunătăţeşte metabolismul celular şi al ţesuturilor, promovează activitatea intestinală şi joacă un rol important în prevenirea şi tratamentul condiţiilor maligne.
Kefirul reface flora intestinală[ii] a celor care se refac după o perioadă de boală sau după o perioadă de tratament cu antibiotice. Este un remediu pentru problemele digestive deoarece datorită procesului de fermentaţie este pre-digerat, iar agenţii de digestie lucrează cu uşurinţă asupra lui. Din acest motiv, kefirul este şi o alternativă la alte lactate, fiind singurul produs din lapte pe care mulţi din cei ce prezintă intoleranţă la lactoză îl pot servi fără reacţiile adverse tipice. Pentru aceştia, este indicată folosirea laptelui de capră în locul celui de vacă, deoarece este mai apropiat de laptele uman şi deci mai uşor de digerat.
Unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători ai kefirului este un laureat al Premiului Nobel (1908), profesorul rus Elie Metchnikoff. Acesta a considerat kefirul cel mai eficient mod (natural) de a combate infecţiile intestinale, intoxicaţiile şi putrefacţiile. În studiile efectuate, Metchnikoff a demonstrat că utilizarea constantă de kefir conduce la o sănătate bună şi longevitate[iii], fapt ce a condus la răspândirea utilizării kefirului în Europa de vest şi producerea acestuia la scară largă.
Mai mult decât atât, cercetători ai cancerului precum Dr. Heinrich Jung sau Johannes Kuhl susţin proprietăţile anti-cancer şi anti-tumorale ale kefirului, explicând faptul că proliferarea celulelor canceroase poate fi adusă la o funcţionare normală cel puţin în parte, datorită acidului lactic fermentat.

Fermenţii miraculoşi din Kefir
Majoritatea dietelor sunt lipsite de alimente şi băuturi fermentate cu excepţia băuturilor alcoolice. Deşi mulţi oameni mănâncă iaurt, de cele mai multe ori acesta este un pseudo-iaurt care nu mai conţine cantităţi suficiente de culturi benefice, deoarece iaurtul este pasteurizat (încălzit la temperaturi foarte ridicate pentru a distruge potenţialii microbi), fapt ce conduce şi la distrugerea fermenţilor[iv]. Studiile[v] arată de asemenea că procedura de centrifugare folosită în prepararea produselor comerciale reprezintă un alt tratament care scade prezenţa micro-organismelor (fermenţi/enzime) în iaurt. Acest fapt este valabil şi în cazul kefirului achiziţionat din comerţ. În realitate, fermenţii/enzimele sunt cheia în domeniul nutriţiei. Aceştia sunt indispensabili în conversia elementelor, asimilarea nutritivă, transformarea celulară etc., ajutând organismele bolnave să refacă ţesuturi sănătoase[vi].
Enzimele, vitale pentru regenerare
Fiecare celulă vie are nevoie de ajutorul enzimelor pentru managementul funcţiei de metabolizare a hranei în energie. Fără prezenţa enzimelor active, creşterea şi regenerarea nu poate avea loc, iar elementele detectate ca fiind toxice (cum ar fi bacteriile rele şi otrăvurile) nu pot fi dizolvate şi eliminate. Multe enzime sunt sensibile la fluctuaţii majore de temperatura (o creştere de la 25 la 50 de grade, spre exemplu). Ca rezultat, ele îşi pierd abilitatea de a se activa. Multe medicamente inhibă activitatea corespunzătoare a enzimelor, prin efecte secundare nedorite. Destul de des, distrugerea unor enzime importante poate fi atât de mare încât o revenire la funcţionarea normală nu mai este posibilă. Nutriţia integrată, vindecarea întregului organism şi includerea produselor fermentate în dietă – în special kefirul – ajută la menţinerea funcţională şi activă a enzimelor.

Sfaturi utile:
Începeţi cu nu mai mult de un pahar de kefir pe zi – kefirul are proprietăţi detoxifiante şi poate fi un pic laxativ la început. De asemenea, este bine să nu lăsăm kefirul la fermentat mai mult de 24 ore.
Pentru a beneficia de toate proprietăţile kefirului, este necesar să folosiţi kefir preparat în casă. Pentru pregătirea acestuia trebuie să vă procuraţi câteva grăunţe de kefir, care apoi se înmulţesc. Acestea pot fi achiziţionate sau obţinute gratuit de la cei care vor să ofere din surplusul lor, pe diverse site-uri pe internet. 

Diana Moiceanu

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 73 - mai-iunie 2013


[i] Kneifel, W., and H. K. Mayer. 1991. Vitamin profiles of kefirs made from milks of different species. International Journal of Food Science Technology 26: 423–28
[ii] Shavit, Elinoar. 2008. Renewed Interest in Kefir, the Ancient Elixir of Longevity available at: http://fungimag.com/summer-08-articles/7_Medicinal_Final.pdf
[iii] Metchnikoff, I. I. 1907. The prolongation of life: optimistic studies (classics in longevity and aging ). Springer Publishing Company, 1st edition, 2004.

[iv] Kaufman, Klaus. 1997. Kefir Rediscovered / The Nutritional Benefits of an Ancient Healing Food, cap. 3, pag 23-27

[v] Khem Shahani, Ph.D., Professor of Food Sciences and Technology at the University of Nebraska http://www.drshahaniprobiotics.com/htmls/dr_khem_shahani.html
[vi] Pentru mai multe detalii privind istoria intelegerii fermentilor de catre om: http://www.helladelicious.com/blog/stories-and-news/2011/01/germ-theory-vs-cellular-theory/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu