Blestemul, chiar dacă e politicos, e tot blestem

- Părinte, este corect să spună cineva despre cel ce l-a nedreptăţit: "S-o afle de la Dumnezeu!"? (în română expresia corespunzătoare ar fi acel "Dumnezeu să-i răsplătească!" spus în sens negativ)

- Cel ce spune aşa este batjocorit de cel viclean şi nu înţelege că în felul acesta blestemă într-un mod politicos. Sunt unii care spun că sunt sensibili, şi au dragoste şi fineţe, şi suportă nedreptăţile ce li se fac de oameni, dar spun: "S-o afle de la Dumnezeu!". În viaţa aceasta toţi oamenii dăm examene pentru ca în cealaltă viaţă, cea veşnică, să ne învrednicim de rai. Gândul îmi spune că acest blestem politicos este sub nivelul de plutire duhovniceasca şi nu îi este îngăduit creştinului, pentru că Hristos nu ne-a învăţat un astfel de mod de dragoste, ci: "Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac". Tot astfel binecuvântarea cea mai mare dintre toate este atunci când suntem blestemaţi pe nedrept, iar noi primim aceasta în tăcere şi cu bunătate.

Când suntem clevetiţi sau nedreptăţiţi fie de oamenii superficiali, fie de cei vicleni, care au răutate şi strâmbă şi adevărul, dacă putem, e bine să nu dorim să ne îndreptăţim atunci când nedreptatea priveşte numai persoana noastră. Nici să spunem: "S-o găsească de la Dumnezeu!", pentru că şi asta e tot blestem. E bine să-i iertăm cu toată inima noastră şi să rugăm pe Dumnezeu să ne întărească astfel ca să putem ridica greutatea clevetirii şi să continuăm viaţa duhovnicească pe cât putem în ascuns. Oamenii care au ca tipic să judece şi să osândească, în felul acesta ne pregătesc mereu cununi de aur, pentru Viaţa cea adevărată. Fireşte, cei ce sunt aproape de Dumnezeu niciodată nu pot fi blestemaţi pentru că nu au răutate, ci numai bunătate, şi orice rău ar arunca cineva asupra acestor oameni sfinţiţi se sfinţeşte, iar ei simt o bucurie mare şi tainică.

Cuv. Paisie Aghioritul, „Cu durere si dragoste pentru omul contemporan”

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 71 – ianuarie-februarie 2013