Perioada
sărbătorilor poate fi asociată în vieţile unora dintre noi cu o stare de
anxietate şi chiar depresie. Dacă la unii se instalează această stare pornind
de la amintiri din copilăria lipsită de griji ce contrastează cu viaţa din
prezent, alţii trec prin situaţii mai dramatice, cum ar fi şomajul, probleme de
familie, singurătate venită după pierderea unei persoane dragi, izolare,
aşteptări neîmplinite şi chiar adunările de familie tensionate între rude
înstrăinate pot duce la tristeţe şi disperare.
Timpul
bucuriei, al întâlnirilor minunate din familie, al trăirilor profunde legate de
Naşterea Domnului pur şi simplu sunt inexistente pentru unii dintre noi. Este
depresia celor care se găsesc afundaţi fără ieşire, cei ce văd sinuciderea ca o
eliberare din această disperare şi a celor care-şi doresc moartea în fiecare
noapte. Aceştia au nevoie de iubire, înţelegere şi ajutor. Ei au nevoie de
Spovedanie şi de Trupul lui Hristos, de rugăciunea celor din jur şi uneori
chiar şi de medicamente, prescrise în urma consultaţiei de specialitate.
Există
un drac al întristării
Cuvântul
"depresie" nu apare ca atare în Biblie, dar cu siguranţă această
stare este surprinsă de multe ori atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament.
Proorocul David plânge, în Psalmul 88, versetele 3-6: "Că s-a umplut de
rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Socotit am fost cu cei ce
se coboară în groapă; ajuns-am ca un om neajutorat, între cei morţi slobod. Ca
nişte oameni răniţi ce dorm în mormânt, de care nu Ţi-ai mai adus aminte şi
care au fost lepădaţi de la mâna Ta. Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru
cele întunecate şi în umbra morţii." Sfinţii Părinţi, de asemenea, iau în
serios această realitate şi folosesc termenul de întristare, arătând chiar că există
un drac al întristării.
Evagrie
Ponticul spune: "Toţi dracii fac sufletul iubitor de plăceri; numai dracul
întristării nu primeşte să facă aceasta, ci el ucide gândurile celor ce au
început această vieţuire, tăind şi uscând prin întristare orice plăcere a
sufletului, dacă e adevărat că oasele bărbatului trist se usucă. Dacă acest
drac războieşte pe un monah cu măsură, îl face încercat, căci îl convinge să nu
se apropie de nimic dintr-ale lumii acesteia şi să înlăture toată plăcerea. Dar
dacă stăruie mai mult, naşte gânduri care sfătuiesc pe monah să-şi ia viaţa sau
îl silesc să fugă departe de locul unde petrece. (…)
Este
normal să plângi şi să-ţi exprimi sentimentele
Dacă
faceţi parte dintre acele persoane care trec prin şi sunt predispuse la momente
depresive, iată câteva sugestii practice pentru perioada sărbătorilor:
- Fiţi pregătiţi. Stările acestea
negative pot ataca în orice moment şi de aceea cel mai înţelept ar fi să fiţi
pregătit încă dinainte pentru ele. Luaţi în considerare momente care sunt cu
precădere predispuse la asta (cum ar fi seara de Ajun) şi fiţi pregătit pentru
ele. Stabiliţi un plan pentru acea perioadă.
- Acceptaţi. Dificultatea acestei
perioade poate fi accentuată de rememorarea pierderilor. Dacă a murit recent
cineva apropiat ori dacă aţi trecut printr-o separare, acceptaţi că este normal
să simţiţi tristeţe. Este normal să plângi şi să-ţi exprimi sentimentele. Nu
poţi fi fericit doar pentru că este perioada sărbătorilor. Să nu te simţi
vinovat dacă singurul tău scop pentru această perioadă ar fi "să o
depăşeşti".
- Socializaţi. Nu vă afundaţi în
singurătate. Sentimentele de nesiguranţă vă pot tenta spre izolare, dar
impuneţi-vă să ieşiţi, chiar dacă pentru scurt timp. Mergeţi la slujbe ori
angajaţi-vă în activităţi de voluntariat. A-i ajuta pe ceilalţi este de
asemenea o cale pentru a vă ridica moralul.
- Coborâţi-vă nivelul aşteptărilor.
Filmele şi cântecele seculare ale acestei perioade creionează de multe ori o
imagine total ireală a sărbătorilor. Încercaţi să le eliminaţi din viaţa dvs.,
înlocuindu-le cu colinde, care exprimă adevăratul sens al sărbătorilor. De
asemenea, dacă ornamentele specifice vă provoacă prea multă durere, lăsaţi-le
deoparte anul acesta. Evitaţi locurile care v-ar predispune prea mult la
tristeţe, cum sunt mall-urile şi alte locaţii de acest gen.
- Nu vă anesteziaţi durerea cu alcool ori
alte substanţe care v-ar putea face să vă simţiţi "bine". Acest lucru
predispune mai tare la depresie şi anxietate, odată trecut efectul. În plus,
puteţi ajunge să faceţi lucruri pe care mai târziu le-aţi regreta,
consumându-le.
- Aveţi grijă de dvs. Aveţi grijă de
sănătate, mâncând alimente sănătoase, care vă dau putere. Mâncărurile fast-food
şi cele prea dulci pot contribui la starea depresivă, deoarece aduc
"motive în plus". Pe de altă parte, mişcarea face bine, aşa încât
executaţi măcar câteva mişcări energice în faţa geamului deschis, pentru
oxigenarea sângelui şi reducerea stresului, dacă nu puteţi ieşi la plimbări
scurte în zone mai puţin aglomerate.
Strategii de supravieţuire:
- Ţineţi
aproape numărul de telefon al duhovnicului, al consilierului ori al unui
prieten. Luaţi-vă angajamentul de a suna în cazul în care gândurile negative
devin prea intense.
-
Stabiliţi limite. Explicaţi clar prietenilor ori familiei ce puteţi face în
acest an şi ce nu puteţi face. Nu lăsaţi ca vinovăţia să vă aducă în situaţia
de vă angaja în ceva ce nu puteţi gestiona acum. Cei care n-au suferit
niciodată o pierdere majoră pot să nu vă înţeleagă tristeţea şi greutatea din
această perioadă. Pe de altă parte, dacă pierderea pe care o trăiţi nu e atât
de evidentă, e bine să le daţi câteva explicaţii cu privire la suferinţa prin
care treceţi.
- Fiţi
creativ. Faceţi ceva cu totul diferit în acest an. Vizitaţi un prieten de departe,
mergeţi într-o excursie. Găsiţi pe cineva care trece printr-o situaţie similară
şi petreceţi această perioadă împreună.
Cristina
Sturzu
Doxologia.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu