Sportul, în lumina moralei creştine

„Mens Sana In Corpore Sano“ – „Minte sănătoasă într-un corp sănătos“

În ultimul timp, mai ales după decembrie 1989, asistăm la ceea ce se numeşte îmbolnăvirea societăţii româneşti prin injectarea normelor aşa-zisei libertăţi: alcool, droguri, pornografie, goană după averi şi altele. ,,Urâciunea pustiirii“ despre care vorbeşte Sfânta Evanghelie a venit de mult sub cele mai hidoase forme ale sale. Vitalitatea popoarelor care-şi păstrează tradiţiile seculare este lovită într-un mod sistematic şi programat. Copiii stau din ce în ce mai mult în faţa calculatoarelor, navigând ore întregi pe Internet. Între timp, învăţământul este distrus. Cei mici nu mai citesc, nu mai ştiu să se joace şi să respire aerul curat al muntelui sau al mării, fiind transformaţi pe zi ce trece în roboţi.

Competiţii uitate

Sub masca libertăţii au fost abolite întrecerile din cadrul DACIADEI – în care tinerii îşi etalau calităţile sportive – în baza faptului că era o ,,întrecere comunistă“. Sub pretextul că ,,e obicei comunist“, multe aspecte pozitive au fost date la o parte, lăsând un gol imens în loc. Ne zbatem între intelectualismul şi moralismul ieftin de tip: ,,Decât să bată mingea pe maidan, mai bine învaţă sau merge la dansuri de societate“. Din colbul maidanului pe care băteau mingea mulţi băieţei, prestigiul României a fost dus mai departe de un Dobrin sau de Balaci, de Cămătaru, Hagi, Lucescu. Nici Ţara Făgăraşului, prin ceea ce a fost odată frumoasa ENA, nu face excepţie. Dacă un copil nu mai bate mingea pe maidan, de regulă nici nu citeşte, dragi părinţi. Cartea şi mişcarea merg bine împreună. Printr-o activitate sportivă, copilul învaţă să-şi educe corpul, să respire mai bine, să-şi stăpânească pornirile agresive şi să îmbine plăcutul cu utilul.

Performanţe

Mulţi copii proveniţi din familii modeste au adus România pe cele mai înalte culmi, îmbrăţişând o carieră sportivă: Leonard Doroftei a ajuns nu numai un mare pugilist, ci şi un promotor al valorilor tradiţionale de luptă ale poporului român. În numele non-violenţei şi al intelectualismului ce se traduce adesea prin prostie, copiii noştri nu mai practică sport. Şi aşa, naţia devine degenerată, iar vitalitatea ei păleşte.

Iată ce spune Sfântul Apostol Pavel despre împletirea credinţei cu sportul: ,,...Ci toate le fac pentru Evanghelie, ca să fiu părtaş la ea. Nu ştiţi voi că acei care aleargă în stadion, toţi aleargă, dar numai unul ia cununa? Alergaţi aşa încât să o luaţi. Apoi, orice luptător la jocuri, de la toate se înfrânează. Şi ca să ia o cunună care se veştejeşte. Aşadar, aşa alerg, şi nu orbeşte. Aşa mă lupt cu pumnul, fără să bat văzduhul. Ci strunesc puternic trupul meu şi-l târăsc biruit, ca nu cumva, după ce crainic am fost altora, eu însumi să ajung de lepădat“ ( 1 Corinteni 9, 23-27 )

Tărâmul mirific al sportului cuprinde multe discipline care-i ţin pe copii şi pe tineri departe de tentaţia ţigărilor şi alcoolului: înot, scrimă, handbal, fotbal, volei, rugby, atletism şi atâtea altele. Fiecare disciplină promovează respectul, onoarea şi altruismul în felul ei propriu. Să nu uităm: Preafericitul Părinte Daniel a binecuvântat lotul olimpic al României din care fac parte sportivi din toate ramurile.

Imagini de la Olimpiada de Juniori organizatã de
Mitropolia Ortodoxã Greacã din Chicago încã din 1982

Sportivi făgărăşeni

Cel mai elocvent exemplu de sportiv creştin îl avem încă lângă noi: Nea’ David, cum îl alintă foştii elevi pe Francisc David, fosta glorie a Chimiei Făgăraş. Şi-a dedicat viaţa iniţiindu-i pe copii în ştiinţa fotbalului. Nea’ David, care l-a antrenat şi pe Mitică Dragomir (preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal), i-a şlefuit pe toţi cu răbdare şi dragoste părintească. Era foarte exigent cu copiii, mai ales cu cei fără rezultate bune la învăţătură. Pe aceştia nu-i mai primea la antrenamente şi era mereu în strânsă legătură cu părinţii lor, uneori cu profesorii. Făcea vizite acasă şi le spunea părinţilor că dacă cei mici nu se ţin de şcoală, degeaba merg la fotbal pentru că sportul are o strânsă legătură cu şcoala. Fotbalistul Ionel Ganea a fost şi el unul dintre foştii elevi ai lui Nea’ David – care a fost recompensat de altfel, în noiembrie 2010, la o gală de premiere a fotbaliştilor şi veteranilor din fotbalul românesc. Între altele, a primit o felicitare pe care scria: ,,Să fii iubit şi să iubeşti/ Să te bucuri şi să-i bucuri pe alţii/ Să primeşti şi să dăruieşti/ Să trăieşti din plin şi să umpli viaţa celor de lângă tine“.

Sportul înseamnă bucurie, speranţă şi dragoste. ,,Dacă câştigi continuă, dacă pierzi continuă“ – este deviza tuturor sportivilor. Sportul înnobilează caracterul şi menţine curăţenia trupului, care este Templul Sfântului Duh. Dragi părinţi, ţineţi-vă copiii departe de baruri sau discoteci şi trimiteţi-i să facă sport. Apoi, în duminici şi sărbători, veniţi cu ei la biserică.

Pr. Ştefan Botoran

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 67 - august 2012