Lupta împotriva Bisericii. Stareţul Efrem, în arest preventiv de la Crăciun

Hotărârea de a emite un mandat de arestare preventivă pe numele Arhimandritului Efrem, stareţul Mănăstirii Vatoped din Muntele Atos, a fost dată în 23 decembrie. Din cauza problemelor de sănătate, Stareţul nu a putut fi ridicat decât marţi, 27 decembrie. Decizia a stârnit proteste în întreaga lume şi a fost considerată o încercare de intimidare a Bisericii, în timp ce întemniţarea „preventivă” a unui călugăr care nu reprezintă un pericol social este văzută ca un abuz al justiţiei greceşti.

Acuzaţii

Stareţul este acuzat că ar fi primit lacul Vistonida şi mai multe proprietăţi în Xanthi, printr-o decizie judecătorească în 2003 (atunci judecătorii ar trebui acuzaţi) şi că apoi ar fi schimbat aceste proprietăţi cu unele clădiri. Există însă acte doveditoare că lacul Vistonida aparţine Mănăstirii Vatoped din 1080, printre altele şi un Decret Imperial Bizantin care certifică proprietatea “totală şi pentru totdeauna” a mănăstirii asupra lacului. De fapt, în joc sunt anumite jocuri politice ale partidelor politice din Grecia care încearcă să intimideze lucrarea Bisericii şi să pună mâna pe proprietăţile istorice ale Bisericii.

Pr. Valentin Istrati

Arestarea Egumenului Efrem

Sute de Părinţi Aghioriţi din toate Mănăstirile Sfântului Munte s-au grăbit să-şi ia rămas bun de la Gheronda Efrem. În Katholikon-ul Mănăstirii Vatoped părinţii au cântat imnul Maicii Domnului „Cuvine-se cu adevărat…”, iar în momentul când a plecat clopotele tuturor mănăstirilor athonite au bătut ca la Paşti. Părinţii aghioriţi îl socotesc pe Stareţul Efrem un adevărat mărturisitor.

Gheronda Efrem a fost condus sub escorta poliţiei la Curtea de Apel din Atena unde era aşteptat de o mulţime de aproximativ 500-600 de creştini – preoţi, monahi, monahii, simpli mireni – care l-au primit cu aplauze şi strigând „Axios! Axios!” (Vrednic!). Purtau lumânări în mâini şi pancarte pe care scria „Ateii îi condamnă pe creştini”, „Escrocii cunoscuţi sunt liberi. Gheronda Efrem, jertfă de ispăşire”. După intrarea maşinilor în Areopag, credincioşii au cântat cu glas mare „Apărătoare Doamnă”.

Graiul Ortodox

Preacuvioase Părinte Arhimandrit Efrem,

În aceste zile legate de Sărbătoarea Naşterii Domnului şi de Anul Nou, 2012, Preacuvioşia Voastră vă aflaţi întemniţat. Dureros, nedrept şi trist. De ce se întâmplă, ceea ce se întâmplă? Ce taină este aceasta? Ce jertfă se săvârşeşte? Dumnezeu singur cunoaşte raţiunea acestei situaţii dureroase şi nedrepte pentru Preacuvioşia Voastră, pentru frăţimea Mănăstirii Vatoped, pentru întreaga obşte a Sfântului Munte, pentru toţi cei care vă cunosc, vă apreciază, vă iubesc şi se roagă lui Dumnezeu pentru eliberarea grabnică.

Nedumerirea şi îngrijorarea multor creştini este mare în ceea ce priveşte situaţia prin care treceţi, prin prisma a cel puţin două întrebări la care se aşteaptă răspuns. De ce a fost nevoie de o arestare preventivă în cazul unei persoane ce nu prezintă nici cel mai mic risc pentru nimeni? Şi, de ce, oare, această arestare preventivă a avut loc în Ajunul Sărbătorii Naşterii Domnului?

† Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

O încercare pentru cea mai mare mănăstire ortodoxă

Pentru mine – şi cred că nu sunt singurul român care are această convingere – Mânăstirea Vatoped este fără îndoială cea mai mare şi mai bine organizată mănăstire ortodoxă în acest moment. A ajuns la acest nivel în douăzeci de ani sub conducerea duhovnicească a Părintelui Efrem, primul stareţ al mânăstirii, după ce obştea de 20 de fraţi a Părintelui Iosif Vatopedinul se instala în Mânăstirea Vatoped în jurul anului 1990. Preluau în ruine cel mai mare complex mănăstiresc din Sfântul Munte. Astăzi acest complex este aproape în întregime restaurat şi găzduieşte o obşte de 120 de monahi. Mânăstirea şi-a recâştigat strălucirea de altă dată, recuperând funcţionarea desăvârşită a vieţii de obşte. Moştenitori ai duhului şi ai practicii isihaste a lui Gheron Iosif, bunicul duhovnicesc al obştii, vatopedinii împletesc pravila isihastă cu viaţa liturgică comună, având un program zilnic riguros şi disciplinat, care oferă mediul cel mai prielnic pentru lucrarea duhovnicească dar şi pentru lucrarea darurilor specifice. Zilnic se slujeşte Dumnezeiasca Liturghie în aproape toate paraclisele mânăstirii. În mănăstire funcţionează, prin contribuţia exclusivă a monahilor, o adevărată şcoală de cântare bisericească bizantină, unul dintre cele mai bune ateliere de icoane din Sfântul Munte, una dintre cele mai bine organizate biblioteci, precum şi o bogată activitate editorială. (…)  Toate, însă, subsumate programului liturgic care deţine prioritatea absolută  şi unanimă.

Văd în Mânăstirea Vatoped, fără nici o rezervă, echivalentul contemporan al marilor mânăstiri care au marcat istoria Răsăritului Ortodox (Sfântul Sava, Sfânta Ecaterina din Sinai, Studionul etc.) şi ale căror tradiţii au ecouri până astăzi în viaţa Bisericii, iar în Părintele Stareţ Efrem una din cele mai mari personalităţi bisericeşti ale momentului. Nu mă îndoiesc de faptul că Mănăstirea şi Părintele Efrem vor depăşi această încercare şi că vor mai avea multe de spus istoriei contemporane a monahismului şi a Bisericii în general.

Prof. univ. dr. preot Constantin COMAN

De ce are nevoie Stareţul Efrem din partea noastră ?

Are nevoie Gheronda Efrem de susţinere? După cuvintele Apostolului Pavel, da, are nevoie. „Bine aţi făcut că aţi împărtăşit cu mine necazul” (Filipeni 4:14) le scria el filipenilor. Cum putem să-l sprijinim? Să urmăm practica Bisericii primare a Ierusalimului. Ce făceau puţinii ei membri atunci când Irod, după tăierea capului Apostolului Iacov, l-a luat şi pe Petru şi l-a închis, bine păzit, în lanţuri? „Iar Petru era păzit în temniţă şi se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el, de către Biserică” (Faptele Apostolilor 12:5). „Rugăciunea necontenită” ascunsă, nevăzută de nimeni, şi-a avut roadele ei. A ajuns la ceruri, iar Dumnezeu a trimis un înger care l-a eliberat pe Petru din legături. La fel, pe când era întemniţat, Apostolul Pavel scria: „rugaţi-vă totodată şi pentru noi” (Coloseni 4:3).

Fac aici o propunere către cei care îl iubesc pe Gheronda. Să se întâlnească şi să se unească în rugăciune la o anumită oră. Propun ca între 10 şi 10:15 în fiecare seară să facem rugăciune pentru el şi pentru obştea lui. Cei care au metanier să zică „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte pe Gheronda Efrem şi obştea lui”. (…) Să ne rugăm cu smerenie şi atenţie, ştiindu-ne nevrednicia noastră, căci pentru păcatele noastre suntem datori lui Dumnezeu, cel Care, cu îngăduinţă şi milostivire, va trece cu vederea greşelile noastre şi ne va da răspuns mângâietor.

Aléxandros Hristodoúlou

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 62 – martie 2012