Alcoolismul, suferinţă a familiei

Omul caută permanent să îşi îmbunătăţească dispoziţia, starea psihică. O cale fără succes şi periculoasă este consumul a diverse substanţe care îi aduc alinare pe moment. Pentru că alcoolul este cel mai ieftin drog, iar consumul redus este considerat de unii chiar benefic, alcoolismul a devenit o boală tot mai răspândită, chiar dacă cel mai adesea negată. Dependenţa unei persoane are efecte asupra întregii familii, comportamentul membrilor ei fiind modificat de aceasta; în limbajul de specialitate se spune că membrii familiei unei persoane dependente sunt co-dependenţi. Pentru că aceste boli (fizice şi/sau sufleteşti) sunt extrem de răspândite, vom încerca în cadrul acestei rubrici, „Alcoolismul, suferinţă a familiei”, să aducem diverse materiale de folos în abordarea şi rezolvarea acestor probleme.

Eliberarea din dependenţă

La ora actuală se foloseşte tot mai mult noţiunea de dependenţă, prin această înţelegându-se manifestarea excesivă a unui mod de comportament anormal şi dăunător. Aproape toate activităţile umane – de exemplu munca, alimentaţia, sexualitatea, acumularea unor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul de medicamente etc. – pot lua trăsătura unei dependenţe. Neavând însă o delimitare negativă în perceperea lor, aceste activităţi nu sunt privite în general ca dependenţe. Libertatea, îndeplinirea funcţiilor sociale şi sănătatea sunt valori deosebit de apreciate ale societăţii în care trăim. Astfel că, atâta vreme cât cineva se dedică anumitor pasiuni sau chiar plăceri care nu îi afectează grav sănătatea, poziţia socială sau capacitatea de muncă, probabil că nimeni nu-l va considera dependent sau maniac. Aceşti termeni se folosesc numai dacă valorile respective au fost lezate, dacă întreaga sferă de interese se îngustează şi comportamentul dependent apare tot mai frecvent.
Iată câteva lucruri foarte importante pentru cei care se luptă cu dependenţa de alcool sau altă substanţă:

Voinţa nu are valoare fără motivaţie
Dependentul de alcool ce vrea să renunţe la consum trebuie să aibă o MOTIVAŢIE reală pentru care să renunţe la consum. Renunţarea la consum nu se reduce la o chestiune de voinţă sau de ambiţie. Ambiţia înseamnă, în acest context, un chin, o întrecere adesea pierdută. Rezistenţa la schimbare în cazul alcoolicilor este foarte mare, iar o voinţă (oricât de puternică ar fi) nu este suficientă pentru a renunţa la alcool fără a fi susţinută de MOTIVAŢIE. Să doreşti un lucru este condiţia minimă pentru a avea/a face acel lucru. Voinţa canalizează energiile spre obţinerea acelui lucru.

4 dimensiuni de recuperare
- Tratamentul dependenţei fizice – se realizează în spitale, prin dezintoxicare;
- Tratamentul dependenţei psihice – se realizează prin consiliere şi terapie;
- Relaţiile sociale – se realizează în paralel cu tratamentul dependenţei fizice şi psihice;
- Dimensiunea spirituală – apropierea de Dumnezeu este esenţială în tratamentul dependenţei.

Abstinenţa
De obicei dependentul de drog/alcool parcurge mai multe încercări de a se lăsa de consum. Pericolul este că fiecare eşec al acestor încercări scade şansele ca dependentul să mai încerce odată. Este demoralizat şi respinge informaţii utile sau oferte de ajutor. Aşa cum spuneam, dependenţa de alcool are la bază o dependenţă psihică şi una fizică. Schimbarea stilului de viaţă, tratamentul adecvat al celor două feluri de dependenţă, înţelegerea bolii – sunt priorităţi pentru dependent. Eliberarea din dependenţă are o singură soluţie: abstinenţa. Aceasta înseamnă renunţarea definitivă la consumul de alcool/drog sau orice alt preparat care conţine alcool/drog. Pentru dependenţi renunţarea la consum este una dintre condiţiile obligatorii pentru începerea tratamentului.

Este posibil băutul controlat pentru un alcoolic?
Atunci când dependenţii acceptă un tratament, speră că totuşi mai târziu vor putea bea din nou, controlat. Este greu de înţeles şi pentru un nealcoolic de ce este imposibilă revenirea la “băutul controlat”. Dependenţa de alcool este o boală progresivă şi cronică. Băutul “controlat” sau “băutul cu măsură” nu mai este posibil pentru un alcoolic. Orice cantitate de alcool consumată va duce în scurt timp la pierderea controlului, la reluarea consumului, ajungându-se chiar până la consumul cantităţilor iniţiale. Un diabetic rămâne diabetic toată viaţa; la fel şi un alcoolic, rămâne dependent de alcool toată viaţa, diferă însă modul în care îşi trăieşte viaţa: într-o abstinenţă fericită sau într-un consum perpetuu.

Psiholog Cristina Tîmboiu,
Societatea de binefacere Diakonia Făgăraş

Grupă de suport la Făgăraş

Cel mai important element al tratamentului dependenţei de alcool este terapia de grup. Rolul discuţiilor din cadrul unei grupe de suport este acela de a da ocazia persoanei dependente să constate că nu este singura care se află într-o situaţie de dificultate, că şi alte persoane traversează astfel de perioade şi trăiesc o stare de disconfort psihic. O astfel de grupă de suport există acum şi la Făgăraş, iar despre rolul ei şi despre dependenţă în general am vorbit cu doamna psiholog Cristina Tîmboiu.

Ce înseamnă dependenţa şi care este începutul ei?
A recunoaşte că avem o problemă implică să recunoaştem că nu prea ne descurcăm singuri, că avem nevoie de ajutor dinafară pentru a trece de asta, că am depăşit o limită dincolo de care nu mai deţinem controlul. Şi pierderea controlului propriei vieţi este tare greu de "digerat". Deşi conştientizezi că ai o problemă, în loc să o confrunţi, încerci o „depăşire” a problemei, o alinare, prin consumul unei substanţe de unul singur, ascunzându-te de cei dragi ţie sau cei care ar fi în măsură să îţi facă observaţii, să îţi spună că ai exagerat. Mai mult decât atât, începi să renunţi la lucruri, activităţi sociale, ocupaţionale sau recreaţionale pentru a putea fi singur sau pentru a avea ocazia de a consuma substanţa respectivă.

Practic începi să îţi distrugi singur viaţa, a ta şi a celor de lângă tine, pentru că ceea ce faci îi afectează şi pe ei. Care este primul pas pentru o trezire din această situaţie?
Da, se poate spune şi aşa. Când un membru al familiei devine dependent de alcool, droguri, jocuri de noroc, ceilalţi membri tind să reacţioneze într-un mod necorespunzător, tipic şi previzibil. Pe măsură ce dependenţa progresează, membrii familiei trăiesc sentimente de teamă, furie, vinovăţie, singurătate. Fiecare membru al familiei îşi dezvoltă un comportament defensiv, care în cele din urmă devine parte a problemei, intrând într-o stare de co-dependenţă. Membrii familiei nu trebuie să găsească vreo scuză pentru comportamentul inadecvat al persoanelor alcoolice şi nu trebuie să evite să ceară ajutor corespunzător. Trebuie de asemenea să încurajeze persoanele în cauză să apeleze la tratament de specialitate. În multe cazuri, din diferite motive, persoanele care suferă de dependenţă nu primesc sprijinul necesar din partea familiei. În acest caz ei trebuie să apeleze cu încredere la ajutorul oferit de centrele specializate în vederea recuperării.
Primul pas pentru o trezire din această situaţie ar fi identificarea şi recunoaşterea problemei, susţinută de dorinţa de a nu mai consuma. Următorul pas ce trebuie făcut spre vindecare este etapa numită „de contact”. De regulă consumatorul sau familia acestuia caută psihologi, medici, preoţi, clinici sau centre de specialitate pentru tratamentul dependenţei, care propun persoanei şi familiei sale alternative pentru tratamentul dependenţei.

Ce rol au aceste centre de specialitate? O ieşire din impas doar prin forţele proprii nu este posibilă?
Există şi cazuri excepţionale care au reuşit prin forţele proprii, dar şi persoane care trebuie să fie ajutate. Ieşirea din dependenţă poate avea loc fie prin forţe proprii, fie cu sprijinul grupelor de întrajutorare sau prin asistenţă de specialitate. În cazul dependenţelor, pacientul poate manifesta pe lângă problemele de sănătate şi probleme mentale, emoţionale şi medicale. Aici familia sau grupul restrâns de prieteni au un rol important şi trebuie să intervină.
Centrele de specialitate oferă ajutor, metode şi tehnici de depăşire a problemei, dar urmăreşte şi schimbarea atitudinii consumatorului faţă de responsabilităţi, sarcini, greutăţi, sentimente neplăcute, frustrări, astfel încât persoana dependentă să trateze aceste situaţii cu maturitate, fără să apeleze la consumul de alcool. Cele mai mari şanse de succes le au pacienţii care s-au hotărât să facă o terapie, pe care o încheie, după care se ataşează unui grup de întrajutorare. Terapia de grup este un instrument de bază în tratamentul dependenţei. Este utilizată atât în centrele ambulatorii şi staţionare, cât şi în cadrul grupurilor de sprijin. Prin participarea la grup a persoanelor cu aceeaşi problemă se stimulează capacitatea de autovindecare a fiecărui membru al grupului, discutându-se sincer, deschis, despre avantajele şi dezavantajele abstinenţei, despre recidivă, dezamorsarea mecanismelor dependenţei psihice, traversarea recidivei şi factorii de risc care pot declanşa apariţia ei.

Deci şansele de recuperare sunt mult mai mari dacă apelăm la ajutorul centrelor specializate. La ce astfel de centre pot apela locuitorii din Ţara Făgăraşului care se confruntă cu astfel de probleme?
Da, şansele de recuperare cresc mult dacă apelăm la ajutorul centrelor specializate. Acestea oferă şansa unei restabiliri şi vin în ajutor cu diverse terapii, condiţii şi etape de tratament. Centrul nu are rolul de a judeca, ci de a oferi o cale de ieşire din dependenţă.
Din cât cunosc, zona noastră nu beneficiază de un centru de tratament staţionar. Cele mai apropiate centre sunt în judeţul Sibiu. În schimb, de mai bine de un an există, în cadrul Societăţi de binefacere Diakonia Făgăraş, o grupă de suport psiho-social, care vine în sprijinul persoanelor dependente, abstinente şi co-dependenţi ai acestora (familia şi aparţinătorii). Ajutorul este disponibil fără plată şi obligaţii. Oricine se adresează poate fi asigurat că anonimatul său va fi respectat.

Care este ritmul întâlnirilor şi în ce constă concret ajutorul pe care îl poţi primi în cadrul acestui grup de suport?
Întâlnirile sunt stabilite în funcţie de specificul dependenţei şi necesităţile beneficiarilor. Poate fi vorba de una/două întâlniri pe săptămâna sau o dată la două săptămâni.
În ceea ce priveşte ajutorul primit în cadrul unei grupe, aici putem vorbi foarte mult, pentru că dependenţa este numai una, dar problemele care se ridică în jurul ei sunt diverse. O să încerc să rezum. Ajutorul este variat şi se adresează atât cauzelor psihologice legate de dependenţă, dar şi celor sociale. Rolul grupului de suport este acela de a oferi membrilor posibilitatea de a împărtăşi temerile lor, de a observa propriile probleme oglindite în alţii şi de a găsi modalităţi de rezolvare. Grupul reduce stresul legat de situaţia traumatizantă prin care trec şi oferă posibilitatea de a ieşi din izolare. Aici se întâlnesc oameni care au acelaşi ţel. Ascultându-i pe alţii care au reuşit să se menţină abstinenţi, căpăta încredere şi putere pentru a merge mai departe.
Grupul de suport pune la dispoziţie:

• - un loc sigur unde pot face cunoştinţă cu problemele reale
• - feedback şi idei practice de la cei care au experimentat deja
• - un loc unde pot începe să construiască relaţii de calitate cu ei şi cu ceilalţi
• - întâlnirile de grup reduc simţul izolării şi încurajează umorul
• - furnizarea unui model şi a unor sfaturi
• - sprijin interpersonal
• - înţelegerea, empatia şi încurajarea noastră, a celor care susţinem întâlnirile
• - o serie de informaţii preţioase care îi pot ajuta să se cunoască mai bine şi să prevină recăderile.

În cadrul acestor întâlniri se dezvoltă multe alte propuneri şi idei prin care participanţii se sprijină reciproc. Există, aşadar, mai multe forme de ajutorare, însă cea dintâi este frăţietatea noastră, adică ceea ce putem face noi unul pentru altul.

Cine poate face parte din acest grup şi cum vă poate contacta?
Grupul se adresează adulţilor (femei şi bărbaţi) care s-au confruntat şi se confruntă cu probleme legate de dependenţă, dar şi membrilor familiei, cunoştinţe sau persoane apropiate acestora, tuturor celor care se confruntă cu problema dependenţei. Persoanele interesate pot primi mai multe detalii la sediul nostru din str. I. M. Klein nr.22 sau la telefon 0744.352785, între orele 9-16.

Interviu realizat de Natalia Corlean

Centre de recuperare:

Aşezământul Nazareth - centru de recuperare pentru bărbaţi
Şura Mică, nr. 405, jud. Sibiu; tel. 0269/577316
www.asezamantulnazaret.cabanova.ro

Insula Speranţei - centru de reabilitare pentru femei dependente de alcool, droguri, medicamente şi alte dependenţe.
Şelimbăr, str. Triajului, nr. 512 B, jud. Sibiu. Tel: 0269.560.960
www.insula-sperantei.net

Grupă de suport psiho-social:
Societatea de binefacere Diakonia
Făgăraş, str.I. M. Klein nr.22, tel. 0744.352785.

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 56 - septembrie 2011