Actualitatea religioasă

Studiu: banii nu sporesc nivelul de bunăstare şi fericire

Libertatea şi autonomia personală sunt mult mai importante decât banii pentru bunăstarea şi fericirea oamenilor, conform unui studiu realizat în 63 de ţări ale lumii, citat de site-ul Semnele timpului. În acelaşi timp, persoanele credincioase care iau parte activ la viaţa Bisericii, sunt mai fericite decât cele care nu fac acest lucru.

Sumele mari determină o stare de stres
„Banii contribuie la creşterea autonomiei, dar nu dau un plus stării de bine sau fericirii" omului, precizează cercetătorii de la Universitatea Victoria din Wellington, Noua Zeelandă. Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Personality and Social Psychology.
Banii se află pe lista factorilor care asigură o stare de bine, însă în momentul în care omul are bani suficienţi să îşi asigure nevoile fundamentale (adăpost, hrană, etc.), câştigurile suplimentare nu mai contribuie semnificativ la sporirea fericirii omului. De fapt, în unele cazuri, mânuirea unor sume uriaşe poate să determine o stare de stres. Altfel spus, banii mulţi aduc cu ei o serie de griji legate de administrarea lor, dar şi de teama pierderii lor.
Concluziile cercetătorilor din Noua Zeelandă le confirmă pe acelea ale unui studiu anterior realizat de Universitatea Princeton, care a arătat că, deşi sunt mulţi oameni care cred că dacă ar avea mai mulţi bani ar fi mai fericiţi, legătura dintre bani şi fericire este „mult exagerată şi, de cele mai multe ori, o iluzie", notează princeton.edu. Persoanele cu venituri salariale mai mari nu îşi petrec în mod neapărat timpul într-un mod mai plăcut sau mai reconfortant decât cei care au bani mai puţini, au spus profesorii de la Princeton. „În unele cazuri, această iluzie care focalizează atenţia poate să conducă la o repartizare greşită a timpului, de la acceptarea unor joburi care presupun navetă pe distanţă foarte lungă până la sacrificarea timpului pentru socializare", se arată în studiul celor de la Princeton.

Relaţia cu Dumnezeu aduce fericire
Pe de altă parte, un sondaj Gallup realizat în 2010 arată că persoanele credincioase sunt mai fericite decât cei care nu sunt interesaţi de relaţia cu Dumnezeu. Conform sondajului, viaţa credincioşilor este mai bună decât a celorlalţi în ceea ce priveşte comportamentul sănătos, evaluarea vieţii, percepţia asupra mediului de lucru şi sănătatea emoţională.
Calificativul de „credincios" s-a făcut prin prisma răspunsurilor la două întrebări. Una viza importanţa pe care omul o atribuie religiei şi cealaltă viza frecvenţa participării la biserică. Astfel, au fost numiţi „foarte credincioşi” cei care merg săptămânal la biserică, iar „necredincioşi” cei care merg foarte rar sau niciodată la biserică. [Interesantă această perspectivă a cercetătorilor americani, susţinută şi de Părintele Teofil Părăian, că cei care merg rar sau nu merg la biserică sunt necredincioşi; însă majoritatea covârşitoare a românilor gândeşte altfel, replica: „Eu am credinţa mea, mă rog acasă…” fiind deja celebră – n.n.]
Explicaţiile nivelului superior de viaţă sufletească vin din faptul că socializarea de la biserică, promovarea binelui şi a iubirii aproapelui, încrederea într-o putere superioară, consilierea şi perspectiva pozitivă asupra vieţii constituie baza unei vieţi echilibrate şi sănătoase, care produce mulţumire şi bunăstare sufletească.

Credinţa ajută sănătăţii

A vorbi despre credinţă creşte satisfacţia pacienţilor spitalizaţi în ceea ce priveşte îngrijirea pe care o primesc - este concluzia unui studiu recent publicat în publicaţia americană ScienceDaily. Studiul, publicat în Journal of General Internal Medicine, a fost făcut de profesorul Joshua Williams şi colegii lui de la Universitatea din Chicago. Plecând de la constatarea că preocupările spirituale sunt mai intense în perioadele de boală, suferinţă şi moarte, echipa de cercetători a studiat peste trei mii de pacienţi, timp de trei ani şi jumătate. Astfel au aflat că aproape jumătate dintre aceştia îşi doresc să discute probleme religioase în timpul spitalizării, iar cei care şi reuşesc să facă acest lucru se simt mai bine şi sunt mai mulţumiţi. Autorul studiului concluzionează: „Mult mai mulţi dintre cei internaţi şi-ar dori să aibă asemenea conversaţii. Cercetările noastre arată că medicii, asistentele medicale, organizaţiile de sănătate şi departamentele de pastoraţie din cadrul spitalelor pot atinge o nevoie nesatisfăcută şi în acelaşi timp pot creşte mulţumirea pacienţilor vorbindu-le despre probleme religioase şi spirituale în timpul spitalizării.”

Tragedia demografică a României continuă

România este aproape la coada Europei privind sănătatea demografică. Opt state membre ale UE au înregistrat mai multe decese decât naşteri, printre care Letonia, Bulgaria, Ungaria, Germania şi România. Per ansamblu, în 20 de state membre ale UE populaţia a crescut, faţă de doar 7 în care a scăzut, printre care şi România, se arată în ultimul raport al Eurostat (biroul de statistică al Uniunii Europene). La polul opus faţă de români se află Irlanda, care cunoaşte cea mai mare creştere a natalităţii.

Persecuţie religioasa în Marea Britanie

Marea Britanie, ţara care a dat omenirii Magna Carta şi noţiunea de drepturi ale omului, continuă să surprindă prin actele de intoleranţă religioasă. La începutul lunii iulie, publicaţia online Daily Mail semnalează cu caz de persecuţie religioasă, în care bătrânii dintr-un azil au fost confruntaţi cu o nouă regula administrativă: simbolurile religioase (inclusiv crucifixele) nu mai sunt îngăduite. Vârstnicii care locuiesc în cele 40 de apartamente ale azilului St. Paul’s Court din Preston au fost anunţaţi printr-o scrisoare să înlăture obiectele religioase din spaţiile comune, pe motiv că instituţia promovează „diversitatea”; în aceeaşi epistolă bătrânii sunt îndemnaţi să devină „campioni ai egalităţii şi diversităţii”.
Liderii spirituali, atât cei creştini cât şi cei musulmani, au protestat împotriva acestei decizii, spunând că ea încalcă demnitatea şi respectul faţă de aceste persoane, iar religia ar trebui promovată, pentru că ea este un factor care promovează moralitatea şi buna înţelegere între oameni.

Pagină realizată de Natalia Corlean

Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 55 – august 2011